9 Mai, zi cu triplă semnificație pentru țara noastră

Ziua de 9 Mai 2020 marchează împlinirea a 75 de ani de la sfârșitul celui mai devastator război, istoricii și analiștii din întreaga lume catalogând cel De-al Doilea Război Mondial drept cea mai distrugătoare conflagrație, prin numărul enorm de vieți pierdute, prin pagubele materiale și financiare înregistrate și prin consecințele sale ulterioare, date la care ne vom referi mai jos, notând în început o altă mare semnificație, pentru România, a acestei istorice zile.

9 Mai este ziua în care, în anul 1877, înaltul demnitar Mihail Kogălniceanu citea, în Parlamentul ţării, Declarația de Independență a României și scanda cuvintele intrate în istorie: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare!”. A doua zi, pe data de 10 Mai, Regele Carol I parafa Declarația de Independență a României și anunța oprirea dărilor către Poarta Otomană și dirijarea marilor fonduri bănești către Armata Română, pentru înzestrarea sa și pentru a porni Războiul pentru Independență. Cucerită pe câmpul de luptă, Independența României a fost impusă forțelor militare turcești și a fost recunoscută de cancelariile europene, istoria militară română păstrând prețioase pagini, cu grele dar vitejești lupte, încununate cu victorii ale oștenilor români împotriva puternicei armate otomane.

În fiecare an, la data de 9 Mai, este aniversată și Ziua Europei. În anul 1950, la aceasta dată, ministrul francez de externe, Robert Schuman, făcea cunoscută istorica declarație prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state și pentru a pune bazele unei comunități pacifiste pe continent, pornind de la o comunitate pe principii economice. Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).

Revenim la cele șapte decenii și jumătate pe care omenirea le aniversează, în acest an, de la sfârșitul celei de-a doua conflagrații mondiale. În anul 1945, în ziua de 9 Mai, Aliații parafau victoria împotriva Germaniei naziste, punându-se capăt ultimelor conflicte armate. Se așternea pacea, însă rămâneau pentru totdeauna cifrele războiului care încă ne înspăimântă: peste 60 de milioane de morți, 35 de milioane de răniți, trei milioane dispăruți, zeci de milioane de strămutați, iar prin cele peste 1,5 trilioane de dolari SUA consumate, a fost și cel mai greu și costisitor război.

O altă caracteristică a celui De-al Doilea Război Mondial a fost întinderea teritorială imensă și haotică, făcând imposibilă o monitorizare riguroasă. Cele mai mari pierderi umane, teritoriale și materiale, au fost suferite de URSS: 70.000 de sate, 1.700 orase, 32.000 de fabrici și 65.000 km de cale ferată distruse. Statele participante la conflagrație au ieșit din război cu un deficit uriaș de bărbați maturi: URSS a încheiat războiul cu un plus de peste 20 de milioane de femei față de numărul bărbaților, femeile fiind astfel obligate să suplinească muncile grele care de obicei intrau în sarcina bărbaților, un echilibru între sexe realizându-se cu greu după mai mult de o generație. Pierderile din totalul populațiilor sunt enorme, clasamentul îndoliat arătând că: 1 din 8 cetățeni ai Yugoslaviei au pierit, în  URSS 1 din 11, Grecia 1 din 14,  Germania 1 din 15, Franța 1 din 77, Marea Britanie 1 din 125.

Pierderile militare ale României se ridică la aproximativ 300.000 de persoane, iar totalul dispăruților și prizonierilor este de aproape 342.000. La aceste negre statistici se adaugă pierderile în rândul populației civile, aproape 64.000 de morți.

Acoperiți de glorie, încununați cu laurii victoriei dobândite prin jertfa lor, mulți, prea mulți oșteni români au devenit martiri pe altarul patriei, lăsându-ne moștenire granițele firești ale României libere și independente. Forțe importante ale Armatei Române au continuat campania militară, alături de aliați, pentru victoria deplină împotriva fascismului, după recucerirea Ardealului și reașezarea granițelor României, implicarea și eroismul oștenilor români conducând la scurtarea cu aproximativ trei luni a celui De-al Doilea Război Mondial.

Revistele locale „Mureșul Eroic”, editată de Filiala Mureș a Asociației Cultul Eroilor „Regina Maria”, și „Apărarea Mureșeană” editată de Clubul Ofițerilor de Tancuri Mureș, precum și publicațiile periodice ale asociațiilor din Capitală care ne patronează, acordă spații editoriale largi campaniei militare pe durata războiului, pagini – mărturii care totodată mențin vie o punte între trecutul și viitorul României. Așteptăm, de asemenea, să facem publice expozițiile noastre tematice și, mai ales, să reluăm vizitele, pentru a le decerna distincții, la veteranii de război, ale căror nevoi sunt cunoscute și soluționate în starea de urgență prin linia telefonică Telverde, pusă la dispoziție de Ministerul Apărării Naționale. Lor, veteranilor, în an aniversar, le adresăm întreg respectul nostru!

Lia VINȚELER

Asociația Cultul Eroilor „Regina Maria” Mureș