Sófalvi Szabolcs: Învățăturile unui primar de 3 stele

Edilul comunei Sângeorgiu de Mureș, Sófalvi Szabolcs a prezentat, într-un interviu pe care ni l-a acordat, mai multe probleme cu care se confruntă administrațiile publice locale și locuitorii comunelor din teritoriu, inclusiv în implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene.

Recent ați fost distins cu premiul Primar de 3 stele. Nu este nici primul pentru dvs., nici pentru comună, ce reprezintă o asemenea distincție, ce recunoaște un asemenea premiu?

Acest premiu a fost o surpriză și pentru mine, l-am primit la București în prezența primului-ministru, Ludovic Orban, și a miniștrilor din cabinet, ulterior și a președintelui României, Klaus Iohannis. A fost o surpriză pentru că nu am știut că Asociația Comunelor, care a organizat această întâlnire a primarilor de comună la București, a verificat CV-ul meu, ce am făcut ca primar în cele trei mandate (de aceea se numește această distincție Primar de 3 stele), câte proiecte europene și/sau guvernamentale am reușit să câștigăm și, evident, cât de eficient am fost în această perioadă de 12 ani.

Această întâlnire de la București a Asociației Comunelor din România v-a prilejuit și oportunitatea de a ridica mai multe probleme cu care comunitățile locale se confruntă. Puteți să le menționați?

Eu am ridicat trei probleme la întâlnirea de la București. Prima a fost una care este legată de proiectele europene, dar chiar și guvernamentale, și anume numeroasele avize, aprobări etc. care sunt solicitate. Evident, trebuie să fie totul realizat legal pentru că orice investiție necesită autorizație de construire, dar procedura e foarte birocratică pentru că termenele în care ne dau răspuns autorităţile centrale generează întârzieri la realizarea lucrărilor de 6 luni, un an, un an și jumătate. Ca să dau un exemplu, la reabilitarea Castelului Máriaffy care este un monument istoric, am avut nevoie de aviz de la Ministerul Culturii, cu diferite studii, cu diferite semi-proiecte, pe lângă proiectul tehnic, ne-a îngreunat astfel încât am ajuns ca, la trei ani de când am câștigat finanţarea, proiectul încă nu e terminat. Același lucru se întâmplă la orice investiție, sunt solicitate atât de multe avize și atât de greoaie este procedura de avizare, de aprobare încât termenul de finalizare se prelungește, intri în penalități, la plăți iarăși ești îngreunat, și atunci nici executanții nu mai au acel entuziasm în a finaliza lucrarea cât mai repede. Am ridicat această problemă pentru că în mod sigur trebuie să existe rezolvare. Am văzut colegi, tot din Estul Europei – Slovacia, Croația, Polonia, Ungaria, unde toată procedura aceasta merge mult mai repede și statul, prin instituțiile lui, sprijină administraţiile pentru ca absorbţia să fie cât mai rapidă.

Nu mă mir că sunt primari care nu mai doresc să atragă fonduri europene.

O a doua problemă pe care am ridicat-o este accelerarea descentralizării, așa am văzut în toate țările europene, deciziile importante se iau cât mai aproape de om.

O altă problemă este cea legată de natalitate. Mă îngrijorează ce se întâmplă în Europa, dar și în România scade populația, pleacă în străinătate etc. și am spus că trebuie gândite ca și în alte țări est europene sau central europene măsuri de protecția familiilor, de încurajare a natalității.

Am primit câteva răspunsuri generale cu care suntem obișnuiți de ani de zile.

Având experiență în atragerea de fonduri europene şi cea de la firul ierbii, care sunt problemele cu care v-ați confruntat, ce sugestii ați avea pentru parlamentarii români care ne reprezintă la Bruxelles, pentru că suntem acum într-o discuție foarte amplă despre bugetul Uniunii Europene, despre noile direcții, despre priorități?

Am avut ocazia să fiu invitat în Parlamentul European de către eurodeputatul târgumureșean Vincze Loránt, m-a interesat dacă de acolo provin problemele, termenele lungi, dar nu de acolo provin, ci e ”tradiția noastră națională”. În al doilea rând m-a interesat ce direcție va fi în viitor legat de fondurile europene. Sunt două aspecte, unul e că direcția în care se merge e digitalizarea și protecția mediului, dar noi, România, suntem la coadă, suntem în spate cu multe alte lucruri. Evident că la nivel european, mă gândesc la multe țări din Europa Centrală, acestea sunt singurele lucruri care mai sunt de rezolvat pentru că nu mai au probleme cu infrastructura de apă, canalizare, dar noi încă avem probleme majore pentru că, mulți ani, primarii nu au accesat fonduri, în special cele de preaderare. Prea repede se duce locomotiva înainte și noi rămânem în urmă. Iar un alt aspect, încet-încet o să se termine acești bani. Și, de aceea, trebuie să avem o variantă B pe care o văd în atragerea investitorilor, lucru care se întâmplă deja, de ani buni, în Sângeorgiu de Mureș.

Care este cel mai important sfat pe care l-ați da primarilor?

Fă planuri, e foarte important să ai o strategie, o viziune, să visezi cum ar trebui să arate, să fie recunoscută localitatea ta peste 10-15-20 de ani. Ca primar, trebuie să ai această aptitudine de a visa, de a te ridica deasupra lucrurilor. Am făcut acest lucru și nu doar ca să bifez că am o strategie, ci efectiv am realizat-o profesionist, cu analize SWOT, cu implicarea populației.

A consemnat  Ligia VORO