AMR, UNJR și AJADO condamnă public sancționarea ori blamarea în orice fel a judecătorilor și procurorilor care critică întemeiat sistemul judiciar

Trei asociații ale magistraților – Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) – au remis  astăzi un comunicat prin care condamnă public sancționarea ori blamarea în orice fel a judecătorilor și procurorilor care critică întemeiat sistemul judiciar.  Cele trei semnatare ale comunicatului – președintele AMR, jud. Andreea Ciucă, președintele UNJR, jud. Dana Gîrbovan și președintele AJADO, jud. Florica Roman, au mai arătat în cuprinsul comunicatului că asociațiile amintite mai sus își reafirmă determinarea de a susține orice magistrat, judecător ori procuror, care aduce critici întemeiate sistemului judiciar, asemenea critici fiind necesare îmbunătățirii funcționării justiției, ca serviciu public, în interesul fiecarui cetățean. Redăm mai jos întreg comunicatul. 

„Judecătorii și procurorii, mai ales membrii CSM, care vorbesc despre problemele reale ale justiției, despre cauzele care le-au generat și despre posibilele soluții, trebuie susținuți și încurajați să vorbească, nu blamati ori sanctionați în vreun fel. Criticile nu reprezintă excese de limbaj, depășiri ale obligației de rezervă, ci sunt reacții necesare pentru ca doar sistemele totalitare detestă și exclud critica, promovând doar unanimitățile.

Justiția din Romania are probleme grave și nerezolvate de mulți ani, iar cei care le cunosc cel mai bine sunt cei din interiorul sistemului. Primul pas pentru rezolvarea problemelor justiției îl constituie recunoașterea și asumarea greșelilor, nu blamarea celor care le arată.

Judecătorul Gabriela Baltag, membru CSM, când a spus anul acesta, cu ocazia participării la bilanţul activităţii unui tribunal, că există magistrați „care mint, care nu spun adevărul societății” a relatat un fapt dovedit, o realitate.
Subscrisele asociații prezentăm opiniei publice doar câteva date factuale, realități necontestate, când de la vârful autorității judecătorești nu numai că a fost indusă în eroare opinia publică romanească, ci au fost induse în eroare și instituțiile europene.

În anul 2018, cu referire la modificarea legilor Justiției, a Codului penal şi Codului de procedură penală, judecători și procurori – inclusiv procurori șefi, cum a fost cazul procurorului-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi – au spus neadevăruri, deci au indus în eroare nu doar societatea romanească, ci și Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, statele GRECO, susținând că prin modificari a fost încălcată independența procurorului de caz deoarece procurorul ierarhic superior poate verifica nu doar legalitatea, ci și temeinicia soluțiilor dispuse de procurori.

Or, în fapt, o asemenea reglementare exista deja în Codul de procedură penală în vigoare și existase și în codul anterior, însuși fostul procuror-șef DNA dând un ordin în acest sens. Astfel, potrivit Ordinului 78/23.07.2014 al procurorului șef Kovesi, procurorii șefi adjuncți ai DNA examinau din oficiu temeinicia și legalitatea măsurilor procesuale și ale soluțiilor, altele decât cele de trimitere în judecată, dispuse de procurorii șefi de secție și de procurorii șefi ai serviciilor teritoriale. Prin urmare, în DNA se verificau de către procurorii ierarhic superiori, pentru legalitate și temeinicie, toate soluțiile adoptate de procurori, nu doar trimiterile în judecată.

Apoi, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat, în ianuarie 2017, că el nu a semnat niciun fel de protocol cu SRI, că nu are de ce să folosească astfel de ”inginerii care, Doamne Dumnezeule, nu sunt prevăzute de legea penală!”. Însă, cu două luni înainte de acea declarație în CSM, semnase alte două protocoale cu SRI, în locul celor denunțate, protocoale înregistrate la Parchetul General cu două numere de înregistrare diferite şi cu conţinut diferit. Declarația neadevărată a fost făcută fără rețineri, deși cu numai 4 luni înainte peste 80% din instanțe adoptaseră în adunările generale Memorandumul cu privire la starea Justiției, lansat de AMR și UNJR care, printre motive a avut și „lămurirea interferenței dintre justiție și serviciile de informații”, în condițiile „lipsei de explicații privind modul în care serviciile de informații cooperează cu sistemul judiciar în cadrul anchetelor penale”. Unul dintre punctele documentului programatic l-a constituit „asigurarea unei transparențe depline în cooperarea instituțională cu serviciile de informații”.

Acesta sunt doar două exemple în care magistrați de înalt nivel ierarhic nu au spus adevărul și au indus în eroare opinia publică și instituții europene. Nici într-un caz, nici în altul nu s-a simțit nevoia, din interiorul sistemului, a unor demersuri pentru apărarea independenței autorității judecătorești sau a blamării respectivilor magistrați cu toate că exprimaseră neadevăruri, aduse la cunoștința publică.

AMR, UNJR si AJADO au susținut în mod constant că orice critică solidă, întemeiată pe fapte dovedite sau chiar pe îndoieli rezonabile este obligatorie și necesară, nu doar pentru sănătatea unui sistem social, ci pentru existența însăși a democrației.

Importanța garantării liberei exprimări a magistratului și a criticilor publice cu privire la realitățile sistemului de justiție sunt relevate și de CEDO prin hotărârile Baka contra Ungariei și Kudeshkina contra Rusiei, prin care Curtea a reținut, în esență, că opiniile exprimate de judecători în legătură cu buna funcționare a justiției, chestiune de interes public, sunt protejate convențional și că “Teama de sancțiuni poate avea un efect descurajator pentru judecători în a-și exprima punctele de vedere cu privire la alte instituții publice sau politici publice. Acest efect descurajator se manifestă în detrimentul societății în ansamblul său”.

Apărarea independenței justiției este rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii. Punerea în aplicare a acestuia se face prin activitatea fiecărui membru CSM, care are datoria de a spune adevărul în întregime și public despre sistemul judiciar, chiar și atunci când acest adevăr este neplăcut, irită sau deranjează. Este ceea ce a făcut judecătorul Gabriela Baltag, îndeplinindu-și misiunea constituțională. Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât declarația dată a avut ca subiect apărarea statutului magistratului, prin raportare la una dintre componentele importante ale independenței magistratului, astfel cum este consacrată și garantată de documentele internaționale la care România este parte.

Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) își reafirmă determinarea de a susține orice magistrat, judecător ori procuror, care aduce critici întemeiate sistemului judiciar, asemenea critici fiind necesare îmbunătățirii funcționării justiției, ca serviciu public, în interesul fiecarui cetățean”,

Jud. dr. Andreea Ciucă                       Jud. Dana Gîrbovan                       Jud. Florica Roman
AMR                                                       UNJR                                                 AJADO