Home / Cultură / Sfântul Ilie în iconografie și credințele populare românești

Sfântul Ilie în iconografie și credințele populare românești

La 20 iulie se sărbătorește, în Biserica ortodoxă, ridicarea la cer a Sf. Mare Prooroc Ilie. În icoanele pe sticlă, Sf. Ilie, Sântilie în denumirea populară, este ilustrat, suindu-se la cer, într-un car de foc, deasupra norilor, îndrumat de îngeri. Reprezentarea iconografică are temei biblic, căci Scriptura spune că a fost răpit în cer, într-un car tras de cai de foc, sub privirile uimite ale ucenicului său Elisei (IV Regi 2, 11). Totodată, scena urcării la cer amintește de o scenă cunoscută şi în arta păgână, aceea a apoteozei împăratului, al cărui suflet era purtat de quadriga către cer. Imediat sub car se află ucenicul său Elisei, în dublă ipostază, pe de o parte ca plugar, iar pe de altă parte ca ucenic care primește de la Sf. Ilie cojocul sfântului, ca simbol al moștenirii darului acestuia. Ilie îl găsește pe Eliseu arându-și câmpul în ținutul Saphat și îl vestește că va urca la cer, iar el va deveni proroc.

Elementele miraculoase din viața sfântului au dus la numeroase credințe populare legate de vreme, ce atribuie sfântului puterea de a lega și dezlega ploile, fiind considerat stăpânul fulgerelor și trăsnetelor din timpul furtunilor de vară. După unii, fulgerele sunt scântei din biciul de foc al lui Sf. Ilie, după alții fulgerul este linia făcută în văzduh de ”scorbaciul” (biciul) de foc al sfântului, când merge cu căruța peste nori săgetându-i pe diavoli sau pe Iuda.

De Sf. Ilie, ca la toate sărbătorile, nu se lucrează, de aceea multe credințe amintesc de această interdicție. Astfel, în Valea Gurghiului era credința că, dacă faci fân de Sf. Ilie, se aprinde.

În același timp, Sf. Ilie este considerat un ocrotitor al agricultorilor, lui i se încredinţează paza grânelor, fiind chemat să aducă ploaie peste arşiţa pământului, să ferească holdele de grindină, să ocrotească hambarele de trăsnet – calităţi atribuite de hagiografia catolică Sfântului Florian, iar de lumea păgână lui Jupiter şi zeului Soare.

Legenda hagiografică spune că Sf. Ilie l-a avertizat pe împăratul Achab de mânia lui Dumnezeu, pentru că a introdus cultul lui Baal, prin cei trei ani de secetă, care a încetat numai după rugăciunea sfântului pe muntele Carmel.

Sfântul Ilie patronează breslele cojocarilor şi căruţaşilor, aşa cum brutarii sunt conduşi de Sfântul Apostol Petru, pescarii de Sfântul Nicolae, tăbăcarii de Sfântul Haralambie şi vânătorii de Sfântul Eustatie. De Sf. Ilie, sărbătoare plasată în mijlocul verii, se organizează o serie de nedei, în zonele muntoase, la care coboară și ciobanii din munți pentru a se întâlni cu cei cunoscuți și a petrece împreună.

Multe sărbători laice au preluat data diverselor sărbători creștine, astfel că sărbătoarea de Sf. Ilie este și Ziua Forțelor Aeriene Române, Sf. Ilie fiind și patronul aviatorilor.

Sursă: Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Tîrgu Mureș

Foto: Icoană pe sticlă din colecția Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Târgu-Mureș, Șcheii Brașovului

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Jurământ online. Extinderea realizărilor din Livezeni, obiectivul lui Bányai István

Primarul reales al comunei Livezeni la scrutinul din 27 septembrie, Bányai István, a depus jurământul …