Home / Cultură / Filea, vatră veche de spiritualitate

Filea, vatră veche de spiritualitate

Componentă de bază a comunei Deda, satul Filea a fost mereu animat de oameni frumoși și gospodari care și-au pus amprenta asupra locului. Așezat pe malul stâng al râului Mureș, la ieșirea acestuia din defileul Topliţa – Deda, format între munţii Călimani spre Nord și munţii Gurghiului spre Sud, satul Filea se întinde, pe o distanţă de peste 3 kilometri, urmând drumul principal, care începe de aici, din partea “de sus” a satului și coboară spre Reghin prin comuna Rușii Munţi. Două ramificaţii mai importante de case urmează spre deal firul celor două pâraie: “Pârâul din Sus” și “Pârâul din Jos”. Paralel cu satul Filea, pe celălalt mal al Mureșului se înșiruiesc, de-a lungul drumului european și a căii ferate, începând din gura defileului, localitățile Bistra Mureșului, Deda și Pietriș, care împreună formează comuna Deda.Despre acest loc minunat ne vorbește părintele Ionuț Cadar, în lucrarea sa intitulată „Fazele incipiente ale localităţii Filea – vatră veche de spiritualitate”, parte componentă a lucrării „Tradiție, Cultură, Spiritualitate în Deda și împrejurimi”.

„Prima atestare documentară datează din anul 1509 când Filea este pomenită alături de alte sate aparţinătoare familiei de nobili Banffy de Losoncz cu numele de Fulehaza. Acest nume va fi predominant în toate atestările documentare precum și în denumirea oficială a localităţii atâta timp cât Transilvania a fost sub stăpânirea austro-ungară. În conscripţia lui Inochentie Micu Klein din 1733 pentru stabilirea numărului de români pe confesiuni, satul apare cu numele de Pilla, iar în conscrierea lui Petru Aron din anul 1750 sub numele de Csille. În alte documente mai târzii, alături de Fulehaza apare în paranteză și denumirea de Șilys, probabil după felul de pronunțare a localnicilor a cuvântului Filea = Șilea. Observăm că satul a avut două denumiri, una cu care-l numeau oficialităţile: Fulehaza și cealaltă cu care-l numeau localnicii: Filea, Cilea, Șilea. Cercetările în rândul locuitorilor, pentru a explica geneza numelui de Filea, nu au descoperit nimic concludent. Singura ipoteză care rămâne în picioare este aceea că numele provine de la faptul că satul a fost, până în anul 1833, filie la parohiile vecine: Deda, Pietriș și, mai ales, Aluniș. Deci, de la “filie” s-a născut Filea”, spune părintele Ionuț Cadar, care face referire și la primii locuitori ai locului. „În general, se acceptă istoria că primul om care s-a așezat aici s-a numit Bândilă Toderuc (Todirica) și și-ar fi făcut casă în Todirești, pe Pârâul din Sus, pomenit la început. Părintele George Cazan (1878-1949), originar din Filea și care a păstorit aici 50 de ani (1900-1949) notează într-un registru că acest Toderuc a avut șase feciori. Unul dintre ei, Petrișor, ar fi plecat în Moldova, în Buharniţa, pe lângă Bicaz. După două, trei generaţii, urmașii săi s-au întors în Filea prin secolul al XVIII-lea. De fapt, în acea vreme se semnalează o infiltrare de refugiaţi din Moldova, probabil din cauza secetei ce bântuia peste munţi și desigur că acești Bândilești, din spusele bătrânilor, știau că se trag din Filea și și-au căutat adăpost la rudenii”, ne spune părintele Ionuț Cadar.

Foto: CAESARION

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Obligativitatea purtării măștii la Ibănești

Comitetul Local Pentru Situații de Urgență Ibănești a hotărât în cursul zilei de vineri,7 august 2020,  …