Home / Slider / Dacă e vineri, e ”Inițiativa antidrog”!

Dacă e vineri, e ”Inițiativa antidrog”!

În perioada 29 mai 2020 – 1 septembrie 2020 Centrul de Prevenire, Evaluare  și Consiliere Antidrog Mureș în parteneriat cu cotidianul Zi de Zi, implementează campania “Inițiativa antidrug”.

În cadrul campaniei, în fiecare zi de vineri, până în luna septembrie 2020, în paginile ediției tipărite a cotidianului Zi de Zi, pe pagina de Facebook și în formatul online al cotidianului, se vor regăsi materiale informativ – educative cu privire la fenomenul drogurilor.

Săptămâna aceasta vă prezentăm efectele unor medicamente care luate fără prescripție medicală afectează grav sănătatea.

  1. Benzodiazepinele

Benzodiazepinele sunt medicamente care se prescriu pentru tratarea simptomaticã a tulburãrilor de fricã (anxietate) şi a tulburãrilor de somn (insomnie).             Deoarece sunt mai sigure şi mai eficiente decât barbituricele, benzodiazepinele sunt prescrise în prezent împotriva stãrilor nejustificate de fricã şi pentru tratarea insomniei. Benzodiazepinele sunt folosite ca anestezice pentru anumite intervenţii chirurgicale şi medicale, precum şi în combaterea sindromului de sevraj de alcool.

O dozã terapeuticã de benzodiazepine, eliberate pe bazã de reţetã, poate reduce anxietatea şi insomnia. În general benzodiazepinele sunt bine suportate şi au un grad înalt de siguranţã. Unii oameni pot manifesta totuşi efecte secundare cum ar fi: apatie, ameţeli sau pierderea controlului musculaturii.

Dozele mari provoacã o puternicã inhibiţie şi pot afecta atenţia mintalã şi capacitatea de coordonare a unei persoane. Oamenii bãtrâni şi cei bolnavi cronic sunt sfãtuiţi sã ia doze reduse, deoarece sunt mai sensibili la medicamente şi adesea au o digestie mai lentã. Se spune de asemenea cã benzodiazepinele afecteazã memoria şi capacitatea de a asimila informaţii noi.

Utilizare:

Folosirea regulatã a benzodiazepinelor este adesea întâlnitã la anumite grupe sociale. Un mare numãr de femei abuzate folosesc benzodiazepine pentru a se putea linişti şi a putea dormi. Alcoolicii şi cei dependenţi de opiu sau alte droguri care dau dependenţã, prezintã un mare risc de a folosi benzodiazepinele şi de a dezvolta prin urmare, dependentã faţã de aceste substanţe.

Cei care lucreazã în progame de întreţinere a dependenţilor pe metadonã şi programe pentru tratarea dependenţei de alcool, informeazã cã o parte din clienţii lor au folosit în mod abuziv benzodiazepine sau chiar au ajuns dependenţi de ele. Persoanele care sunt dependente de alte droguri ar trebui sã primeascã benzodiazepine doar pe bazã de prescripţie medicalã, dacã existã o indicaţie terapeuticã clarã pentru aceasta. Reacţia la tratament ar trebui sã fie monitorizatã foarte strict, atât în privinţa dozei prescrise, cât şi a duratei tratamentului.

Efecte:

Riscul de dependenţã fizicã devine din ce în ce mai mare dacã benzodiazepinele sunt folosite luni la rând. Riscul creşte şi mai mult dacã o persoanã ia doze mai mari decât normal, fiind posibilã apariţia problemelor chiar dupã o perioadã scurtã de folosire. Organismul utilizatorului se obişnuieşte cu prezenţa medicamentului, iar dacã acesta înceteazã sã-l mai foloseascã, apar simptomele de sevraj.

Încetarea bruscã a folosirii benzodiazepinelor poate provoca simptome ca: insomnie, probleme intestinale, stare de rãu, scãderea poftei de mâncare, transpiraţie, tremurãturi, slãbiciune, sentimente de fricã şi modificarea acuitãţii senzitive (insensibilitate şi modificarea sensibilitaţii la luminã, sunet şi mirosuri). În unele situaţii (când s-au folosit doze mari) este posibil sã se producã psihoze şi convulsii. La anumite grupãri sociale, cum ar fi cei care folosesc mai multe droguri şi dependenţii de heroinã trataţi cu metadonã, se instaleazã în mod cert şi o formã de dependenţã psihicã.

  1. Calmantele şi somniferele

Calmantele sunt droguri anestezice care inhibã (liniştesc) sistemul nervos şi deci intrã în aceeaşi categorie cu alte produse anestezice, cum sunt alcoolul şi barbituricele. Termenul “calmant” a fost pentru prima datã folosit pentru a indica medicamentele utilizate în tratarea cazurilor psihice grave, ca de exemplu schizofrenia. În prezent, calmantele sunt prescrise în general împotriva stãrilor de anxietate şi insomnie, înlocuind barbituricele. Aceasta se datoreazã faptului cã aceste calmante sunt mai sigure şi mai eficiente. Acţiunea anestezicã variază în funcţie de dozã. Calmantele sunt de asemenea folosite uneori la anestezierea pacienţilor în vederea unei intervenţii medicale sau chirurgicale, sau sunt prescrise persoanelor care renunţã la consumul de alcool. În ciuda faptului cã aceste calmante dau mai rar dependenţã decât barbituricele, totuşi acest risc nu poate fi exclus. De asemenea, este posibilã folosirea lor abuzivã sau în situaţii nejustificate.

Utilizare:

Un sondaj al Addiction Research Foundation din 1990 aratã cã femeile care au suferit abuzuri în tinereţe sau au vãzut cum mamele lor fuseserã maltratate de cãtre partener, au o mai mare înclinaţie de a folosi mai târziu calmante sau droguri ilegale. Sondajul aratã de asemenea cã femeile care au fost abuzate de cãtre partenerii lor folosesc mai multe calmante, substanţe anestezice, somnifere şi alcool decât alte femei.

Alţi oameni care folosesc regulat calmante sunt cei în vârstã de peste 50 de ani (şi dintre aceştia, mai ales cei peste 65 de ani), care au doar studii primare, venituri mai mici, iar în chestionare, la paragraful “funcţie” completeazã de obicei “altele”. Acest ultim grup constã în femei casnice, studenţi şi oameni cu handicap, pensionari sau şomeri. Persoanele dependente de alcool sau alte droguri prezintã un risc mai mare decât alţii de a abuza sau de a deveni dependenţi de calmante. Lucrãtorii în programele de întreţinere a persoanelor dependente de droguri cu metadonã şi cei care lucreazã cu programele pentru tratarea dependenţei de alcool informeazã cã o parte dintre clienţii lor abuzeazã de calmante sau sunt dependenţi de ele. Utilizatorii de amfetaminã şi cocainã iau regulat calmante pentru contrabalansarea efectului, în mare mãsurã stimulant, al drogurilor menţionate, pentru a se putea relaxa şi dormi. Prin prescrierea calmantelor sau a altor droguri persoanelor care vor sã renunţe la anumite droguri, existã riscul de a înlocui dependenţa de o anumitã substanţã, cu dependenţã de calmante.

Efecte: deşi, aceste droguri sunt în general sigure – o supradozã conducând rareori la deces – este posibil ca folosirea lor în combinaţie cu alcoolul sau alte droguri ce inhibã Sistemul Nervos Central, sã aibã consecinţe fatale.

Este o realitate faptul cã cele mai multe droguri folosite în tentativele de sinucidere sunt prescrise de doctori şi sunt relativ uşor de obţinut. O mare parte a tentativelor de sinucidere prin autoadministrarea unui drog sunt adesea sãvârşite de femei sub 30 de ani. Deoarece cei care folosesc regulat calmantele se obişnuiesc cu efectele lor de modificare a dispoziţiei şi se vãd nevoiţi sã ia doze mai mari pentru a experimenta efectul dorit. Oamenii pot dezvolta toleranţã la un calmant, chiar atunci când acesta le este prescris de cãtre medic. Utilizatorii cronici au şansa de a deveni dependenţi de calmante atât psihic, cât şi fizic.

Dependenţã psihicã apare atunci când gândurile, emoţiile şi faptele cuiva se învârt într-o aşa de mare mãsurã în jurul drogurilor, încât nevoia de a folosi drogul devine o dorinţã de neîndurat. În folosirea cronicã a drogului, în special a unor doze mai mari, poate apãrea de asemenea şi dependenţa fizicã. Aceasta înseamnã cã organismul utilizatorului s-a obişnuit cu drogul şi dacã se întrerupe folosirea acestuia apar simptomele de sevraj. Numãrul simptomelor de sevraj şi gravitatea acestora depinde de doza şi durata folosirii, precum şi de condiţia dacã utilizarea drogului înceteazã complet şi brusc sau dacã folosirea este redusã gradat.

Simptomele de sevraj variazã de la sentimente crescãtoare de teamã, nelinişte, insomnie şi iritabilitate (în cazurile mai uşoare), pânã la delir şi convulsii în cazurile grave.

(Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Mureș)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Mureș: Pregătiri pentru alegerile parlamentare

Judecătorii care vor face parte din Biroul Electoral de Circumscripție Județeană care va organiza alegerile …