Home / Politic / Ovidiu Mălăncrăvean (Sighișoara): “Să aducem orașul acolo unde își are locul”

Ovidiu Mălăncrăvean (Sighișoara): “Să aducem orașul acolo unde își are locul”

Explică temeinic, calm, precum un cadru didactic de școală veche, cum a găsit primăria și ce a rezolvat, multe probleme uitate în ultimii 30 de ani. Vorbim despre Ovidiu Mălăncrăvean, primarul municipiului Sighișoara din partea Partidului Social Democrat (PSD), care acum patru ani a renunțat să mai conducă o școală după ce a fost desemnat prin vot edilul Cetății de pe râul Târnava Mare. A rezolvat, într-o primă etapă, problema cadastrării Cetății, a podului peste Târnavă, a spitalelor și multe altele, iar unele le poate continua într-un al doilea mandat pentru că s-a înscris în cursă la alegerile din 27 septembrie 2020, cu toate că recunoaște franc că primii patru ani au fost grei.

„Primăria municipiului Sighişoara era aproape nefuncţională, cu servicii importante lipsite de personal de specialitate, ceea ce genera un blocaj administrativ. Spre exemplu, nu aveam arhitect şef, iar proiectele de urbanism erau blocate în lipsa persoanei care să semneze autorizațiile de construire și alte acte necesare. Situaţia era similară şi în alte compartimente, iar prima preocupare a fost să găsim oameni dornici să muncească în administraţie, oameni tineri, motivați să se implice în viaţa oraşului. Cu ajutorul acestora, am început să mişcăm lucrurile”, rememorează Ovidiu Mălăncrăvean primele săptămâni după ce a preluat mandatul.

Era conștient că toată lumea aștepta proiecte pentru reabilitarea Cetății, generic vorbind, unica locuită din sud-estul Europei, cu rezonanțe cultural-turistice la nivel mondial, și sit UNESCO, cel mai mare și important din România.

Lucrurile nu erau atât de simple însă. Pe scurt, rămăseseră nerezolvate de decenii problema proprietății imobilelor din Cetate, respectiv zecile de monumente figurau pe același număr cadastral în lista monumentelor istorice. A demarat astfel o muncă titanică încă de la începutul lui 2017, iar în 16 aprilie 2020 a fost obținut ultimul extras de carte funciară care reglementează proprietatea de lângă Turnul Cositorarilor. Pentru concretețe, am menționa că Turnul cu ceas era intabulat trei sferturi, poarta de intrare din partea de jos nu figura în proprietatea municipiului. Nici măcar primăria nu a fost intabulată până în decembrie 2019, ci figura drept Casă de piatră cu odăi, iar garajele apăreau în scripte ca grajduri regale.

Cum deja menționam, a doua mare problemă era faptul că în lista monumentelor istorice întregul sit UNESCO figura la același număr, astfel că au trebuit dezmembrate, proces care a fost finalizat în decembrie 2020.

Dacă vă întrebați de ce or fi importante aceste aspecte, răspunsul e unul foarte simplu: fără aceste documente, e cam dificil, cuvântul mai potrivit este imposibil, să accesezi fonduri pentru reabilitarea Cetății. La fondurile norvegiene spre exemplu, una din condiții era să ai număr separat. Altfel mimezi doar interesul cum s-a întâmplat în ultimele decenii și povestești basme sighișorenilor.

“În 2016, la sfârșit, am aplicat pe Programul Național de Restaurare, am câștigat locul I, am încheiat un parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului (INP), urmând să demarăm lucrările pentru studii legate de tot ansamblul de fortificație. Licitația organizată de INP a fost finalizată acum o săptămână (n.a. începutul lunii august) și urmează să fie efectuate studii de rezistență utilizând laserul, studii geo, studii topo și, bineînțeles, cele cadastrale și toate vor constitui un pachet. Studiile vor fi încheiate în acest an, după care INP intenționează să lanseze un concurs internațional de soluții pentru reabilitarea întregii fortificații”, explică primarul municipiului Sighișoara, Ovidiu Mălăncrăvean.

Dacă pentru proiectul major de reabilitare mai e nevoie de puțină răbdare, totuși cetatea a beneficiat de lucrări și în ultimii patru ani.

“Am realizat demersurile necesare pentru restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a Cetăţii Sighişoarei şi cu resurse proprii şi în baza unor parteneriate cu Asociația ,,Monumentum” și Institutul Național al Patrimoniului am reuşit să realizăm lucrările de reparaţii la Zidul de incintă al Cetăţii Medievale Sighişoara, care s-a prăbuşit în zona Tronsonului 11, în urmă cu doi ani, dar şi să restaurăm Galeria Bătrânelor Doamne, care prezenta degradări majore şi care a fost pusă din nou în valoare. În faza de licitație pentru execuția de lucrări se află Tronsonul 7 din Zidul Cetății, din zona Bisericii Romano-Catolice”, enumeră Ovidiu Mălăncrăvean.

Sit UNESCO, cetatea medievală din Sighișoara ar putea beneficia de un regim diferit de alte locuri unde sunt plasate monumente istorice.

“Am făcut o adresă către Ministerul Fondurilor prin care am solicitat ca siturile UNESCO să fie cuprinse separat ca finanțare pentru că suntem împreună și cei cu monumente, și cei cu situri UNESCO, dar diferența e foarte mare”, explică primarul municipiului.

Pentru comparație, pentru accesarea unor fonduri, un oraș cu monumente are nevoie de 3 luni pentru pregătirea dosarului, în timp ce un sit UNESCO de circa 3 ani.

Un alt proiect important care are legătura cu dezvoltarea întregului oraș este cel privind actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Sighișoara.

“De asemenea, am accesat suma de 1.100.000 de lei din fonduri guvernamentale nerambursabile pentru actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Sighișoara, realizat în sistem informatic GIS și al Regulamentului local de urbanism aferent acestuia. Procedura de elaborare a noului PUG, absolut vital pentru viitorul orașului, a debutat în anul 2018, fiind actualmente în derulare”, spune Ovidiu Mălăncrăvean.

În perioada aceasta a fost introdusă, prin intermediul Serviciului Urbanism, o taxă de 500 la sută la impozit pentru cei care nu își renovează fațadele, astfel că o serie de fațade din Centrul vechi au fost reabilitate. La fel s-a întâmplat și în cartierul Târnava 1 unde erau niște blocuri de nefamiliști cărora Primăria Sighișoara le-a impus impozite de 500% și practic i-a obligat pe proprietari ori să și le refacă, ori să le vândă. Din patru blocuri, trei au fost vândute și au fost modernizate de un antreprenor. La cel de-al patrulea bloc au fost montate geamuri și au fost reparate fațadele. De asemenea, cei care și-au modernizat fațadele au beneficiat de 15% reducere la impozit.

Turismul crește constant

Iar dacă suntem aici, ar mai fi de adăugat că numărul de turiști a crescut constant pe perioada mandatului actualului primar.

“Barometrul este numărul de bilete vândute la muzeu. Cam unul din patru turiști vizitează muzeul. Am început undeva cu 160.000 de bilete vândute la muzeu din 2017. În 2018 am avut undeva la 180.000 de bilete vândute, iar în 2019 am avut vreo 224.000 de bilete vândute la muzeu. Din datele statistice, numărul înnoptărilor a crescut, ultimele date statistice arătau 154.000 de înnoptări la Sighișoara pe anul 2019”, punctează Ovidiu Mălăncrăvean.

Turismul a fost susținut și de cel sportiv, cum în oraș au fost organizate, pe lângă evenimentele culturale, și competiții sportive majore.

“Foarte mulți oameni vin și pentru turismul sportiv. Am organizat Campionat Național de karate la Sighișoara și tot felul de competiții care au atras foarte mulți turiști, am avut marele noroc să putem organiza aceste competiții în perioadele în care Sighișoara e mai puțin vizitată”, continuă Ovidiu Mălăncrăvean.

Strategia aplicată i-a vizat atât pe turiști cât și pe localnici, edilul recunoscând că a învățat de la primarul din Bruges următoarele: “nimic din ceea ce gândesc pentru oraș să nu gândesc din perspectiva turismului, ci pentru cetățenii orașului. Pentru că, dacă îi mulțumesc pe cetățenii orașului, atunci îi mulțumesc și pe turiști. Invers s-ar putea să greșesc”, continuând: “Evenimentele pe care le-am organizat au avut dublu scop: să atragă turiști și partea de HoReCa să funcționeze mai bine, iar pe de altă parte am considerat că astfel pot să îi apropii pe sighișoreni unii de alții, să le dezvoltăm mândria locală, să simtă că aparțin orașului”.

Cel mai mare proiect atras

Ovidiu Mălăncrăvean a coordonat grupul de lucru din cadrul Primăriei care a atras fonduri europene pentru un proiect important, de implementarea căruia se va bucura întreaga comunitate.

“Este vorba despre proiectul pentru modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat public, în urma căruia Sighişoara beneficiază de fonduri europene în valoare de 9,3 milioane de lei şi care presupune amplasarea a 2.453 de corpuri de iluminat LED pe străzile din municipiu, toate becurile stradale din reţeaua oraşului urmând a fi înlocuite cu lămpi noi şi performante, care vor fi administrate prin telegestiune”, arată acesta.

E cea mai mare finanțare obținută vreodată de municipiul Sighișoara și acest proiect va aduce o economie substanțială în bugetul local pe iluminat public.

„Mă aștept să avem o reducere de 45%-50%, undeva la 1,2 milioane de lei am putea economisi anual pe sistemul de iluminare public, ceea este o sumă importantă. Acest proiect este benefic prin faptul că reușim să protejăm bugetul local pe viitor, să obținem niște economii ca să putem investi în altceva”, explică primarul.

Este un prim pas pentru ca Sighișoara să se înscrie în rândul orașelor inteligente. Un al doilea proiect care se circumscrie conceptului de smart city este supravegherea video a municipiului.

“Mai avem un proiect pe care îl implementăm și suntem la 90% legat de camerele video – 56 de camere pe care le-am montat în orașul vechi și zona de Jos și sunt deja funcționale. Lucrăm la instalarea a 6 camere în cetate unde e mai greu de rezolvat în sensul că trebuie să ne punem de acord cu cei de la Monumente pentru că nu avem voie să le punem în orice punct”, completează Ovidiu Mălăncrăvean.

Un pod de uniune și de dezvoltare

În 2007 a fost invitat la Sighișoara un arhitect italian care a ajuns la concluzia că Sighișoara ar avea nevoie de 7 poduri ca să existe un trafic fluid și o comunicare bună între cartiere. La ora aceasta există două poduri și o pasarelă pietonală, deci ar mai fi nevoie de 5 poduri după arhitectul italian.

“Nu știu dacă de 5, dar, cu siguranță, cel puțin două vor fi necesare”, consideră edilul șef, pentru dezvoltarea industrială a orașului, precum și pentru ușurarea vieții câtorva mii de sighișoreni.

Nu e de mirare că Ovidiu Mălăncrăvean consideră că cel mai important proiect este podul peste râul Târnava, un proiect în valoare de 9,5 milioane de lei, din care 6,5 milioane de lei este finanțarea din PNDL, iar restul este cofinanțarea Primăriei Municipiului Sighișoara. Beneficiari direcți ai acestui proiect sunt aproximativ 6.800 de locuitori ai cartierului, însă numărul celor care vor fi avantajați de realizarea podului este semnificativ mai mare. Proiectarea a fost finalizată și a început achiziția pentru construcție, iar dacă totul merge bine, luna viitoare încep lucrările.

“Avem un cartier în Sighișoara, Târnava 2 sau cartierul Bărăgan, care nu este legat sub nicio formă de restul orașului, printr-un drum care să fie accesibil mijloacelor de transport în comun sau ambulanțelor sau mașinilor de pompieri. Avem două accese prin subteran, unul care, de fapt, este considerat ca trecere pietonală, dar e prevăzut cu semafor ca să treci alternativ, deci e o improvizație. Iar al doilea este organizarea de șantier la Nicovala, era trecere la nivel cu cale ferată cu bariere, organizare de șantier făcută de când a început construcția cartierului, undeva prin anii 1980. Mai avem un acces, dar și acela e impropriu în zona Kaufland, unde după trecerea căii ferate e o curbă la 90 de grade și pe care ar putea să meargă în general mașinile mici, dar tot cu trecere alternativă”, arată primarul municipiului.

În plus, odată cu finalizarea proiectului de modernizare a căii ferate, singura trecere care rămâne este cea la Kaufland, care însă nu poate fi utilizată de camioane sau utilaje mai mari, de mașini de ridicat gunoi sau altele. Iar cum deja anticipam, un al doilea pod este în proiect să lege zona industrială de centura Sighișoara.

Aproape 100%

Oraș medieval, cu o parte din străzi înguste și în pantă, Sighișoara reprezintă o provocare pentru administrația publică locală în ceea ce privește introducerea rețelei de apă și canalizare.

“94% este canalizat orașul, avem și noi un proiect pe fonduri proprii de extindere a canalizării în zona Dealului galben, un proiect de 4,4 milioane de lei, unde am extins foarte mult rețeaua de canalizare începută și lăsată în paragină. Am expertizat-o și am realizat-o. Trebuie să se finalizeze undeva la sfârșitul lui noiembrie, e făcută cam 80%”, spune primarul Ovidiu Mălăncrăvean.

Tot în acest mandat au fost finalizate lucrările la stația de epurare, care a fost modernizată. Stația cu o capacitate foarte mare este folosită la 40% din capacitate ceea ce permite legarea altor utilizatori.

“Sighișoara nu mai poate fi extinsă în multe zone, nu permite forma de relief, dealurile care o înconjoară și atunci singurul loc în care ai putea să extinzi orașul este spre Târgu Mureș. Zona Venchi spre Soromiclea, Hetiur”, adaugă acesta.

În ceea ce privește localitatea Hetiur, chiar s-au făcut demersuri în acest sens, însă proiectul stagnează momentan din motive independente de primărie.

“Obiectivul de investiții „Rețea de canalizare menajeră și stație de epurare în municipiul Sighișoara – sat Hetiur” pentru care în anul 2017 a fost semnat contractul de finanţare prin PNDL II, în valoare de 3.348.391,51 de lei, dar care nu a putut fi realizat până în prezent din cauza unor probleme de proprietate asupra terenului pe care este proiectată staţia de epurare. Am demarat procedurile de expropriere, dar acestea sunt de durată. Cu toate acestea, avem speranța că procedurile nu vor fi îngreunate şi ne vom încadra în termenul de finalizare care este de patru ani bugetari, cu posibilitatea prelungirii cu până la maximum doi ani”, punctează Ovidiu Mălăncrăvean.

Un alt proiect important implementat în acest prim mandat îl reprezintă sistemul de semaforizare de tip ,,Undă verde” amplasat pe DN13/E60, ce străbate Municipiul Sighișoara”, de la a cărui implementare și până în prezent nu au mai fost înregistrate accidente rutiere cu victime pe trecerile de pietoni din municipiu.

Administrație digitală

Primăria Sighișoara a accesat fonduri europene pe două programe, pe CP 10 prin care urmează să fie digitalizat Serviciul de taxe și impozite, și CP 13, prin care este informatizată asistența socială.

“Prin CP 10 procedăm și la retrodigitalizarea documentelor din primărie. Am început de la anul 2006 încoace. În momentul în care un petent, cu un cod numeric personal sau cu o adresă apelează la primărie, automat îți aduce din arhivă toate documentele legate de respectivul. Am mai aplicat pe CP 13, alt program de informatizare prin care informatizăm Direcția de Asistență Socială (DAS) și toate structurile cu care lucrează direcția de asistență socială, în primul rând școlile și spitalul. Tot pe CP 13 avem finanțarea asigurată pentru strategia de dezvoltare a orașului pe exercițiul financiar 2021-2027. Cetățeanul, spre exemplu, pentru taxe, pentru formulare nu va mai trebui să vină la primărie. Apoi cei de la DAS vor putea comunica și să își transmită toate documentele electronic la primărie. În afară de asta, primăria nu mai are nevoie să trimită la școală sau la spital etc. să își aducă documentele pentru că au colaborarea directă și le primesc pe fluxul informatic”, explică primarul Sighișoarei.

Până anul viitor, ambele proiecte vor fi implementate.

Investiții la spital

Spitalul Municipal din Sighișoara are 252 de paturi și a avut parte în ultimii patru ani de un face-lift.

“Am găsit spitalul într-o stare jalnică, adică din șapte clădiri câte are el, una singură era renovată, este vorba de secția UPU,care a fost renovată undeva prin 2012-2013. Am reușit în 4 ani să renovăm cinci clădiri. Rămâne doar secția de chirurgie. Tot pentru spital ne propunem în continuare să îmbunătățim sistemul de încălzire pentru că e deficitar și chiar mare consumator de gaz. Am cofinanțat enorm, undeva la două milioane de lei aparatură și ce avea nevoie ca să se dezvolte ca spital”, enumeră Ovidiu Mălăncrăvean.

Alături de unitățile medicale din Târgu Mureș, spitalul sighișorean a fost desemnat spital suport COVID pentru că este bine dotat. Dincauza pandemiei de COVID-19 s-a schimbat puțin optica în spital în sensul în care se dorește ca ambulatoriul să nu mai fie în spital.

“Avem clădirea policlinicii, cea care era gândită să fie maternitate și am înaintat deja propunerea consiliului de administrație al spitalului ca să o reînființăm ca policlinică”, continuă primarul.

Atenție sporită i-a fost acordată și maternității care a fost renovată cu sprijinul unor ONG-uri din Sighișoara.

“Maternitatea arată extrem de bine și pe interior și pe exterior, am dotat-o cu centrală proprie, am creat rezerva de apă, aceste investiții le-a făcut primăria. Cu ajutorul ONG-urilor, interioarele sunt modernizate, este montat tarchet peste tot în maternitate, toate saloanele sunt îmbrăcate în faianță și gresie. E o maternitate cu care acum nu ne e rușine, arată bine”, subliniază Ovidiu Mălăncrăvean.

Bineînțeles nu au fost uitate infrastructura educațională, au fost renovate curțile a 4 școli și clădirea unei creșe, respectiv a fost depus la Compania Națională de Investiții un proiect de bazin didactic care să fie amplasat lângă Sala Radu Voina, și nici infrastructura de drumuri, pentru că au intrat în reparații capitale câteva străzi.

Candidează pentru încă un mandat

La alegerile din 27 septembrie, actualul primar intră în competiție pentru a-și continua proiectele.

“Le solicit din nou încrederea pentru un nou mandat, cu speranța că vom reuși împreună să aducem Sighișoara acolo unde își are locul. A fost un mandat foarte greu, aș fi vrut să fac mult mai multe pentru oraș, dar când am intrat în hățișul administrativ mi-am dat seama că lucrurile sunt mult mai complicate decât îmi imaginam. Tot ceea am făcut și ce fac este pentru sighișoreni”, a spus Ovidiu Mălăncrăvean.

La Consiliul Local, vor candida aceleași persoane care se regăsesc astăzi în deliberativul sighișorean din partea Partidului Social Democrat.

Pentru Consiliul Județean Mureș, susținerea primarului Ovidiu Mălăncrăvean merge către Dumitrița Gliga.

“Candidatura la președinția Consiliului Județean reprezintă o responsabilitate față de întreg județul, de oamenii acestuia. Dumitrița Gliga are vocația de a fi aproape de oameni și de a munci pentru binele comun. Este profesionistul pe care PSD Mureș îl propune pentru Consiliul Județean, un om care a dat dovadă deopotrivă de responsabilitate și experiență. Pregătirea sa profesională, tenacitatea, implicarea nu au cum să nu te cucerească. Dumitrița este un foarte bun om de echipă, în care vezi entuziasm și energie, calități necesare pentru un lider și care o recomandă pentru candidatura pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Mureș. Îi urez succes și am încrederea că va face lucruri bune pentru mureșeni și că va pune întotdeauna oamenii pe primul loc”, a subliniat acesta.

Undă verde pentru centură

Unul dintre proiectele de care primarul este mândru este aprobarea proiectului Variantei de ocolire a Sighișoarei pentru care primarii de pe ruta centurii au făcut lobby susținut la București.

“Am fost de mai multe ori la minister pentru acest proiect. La început nu am găsit proiectul. Până am discutat cu domnul Bășulescu, director pe variantele de ocolire, care mai participase la modernizarea E60. I-am povestit despre proiectul care nu era de găsit în arhivă și el îmi zice: “în cinci minute îți aduc proiectul pentru că e aici, în Minister”. Într-adevăr l-a adus, cu fișa tehnică, cu aprobarea Comisiei tehnicoeconomice, cu toate documentele și cu propunere de finanțare din fonduri europene”, își aduce aminte primarul și continuă: “Am fost în 2012 în Comisia Tehnică, după care nimeni nu a mai băgat în seamă proiectul acesta, apoi am fost cu domnul senator Horea Soporan la premierul Viorica Dăncilă care m-a trimis la ministrul Transporturilor, la Răzvan Cuc și atunci a început să se deblocheze practic centura”.

Valoarea proiectului este 40 de milioane de euro, lungimea centurii de 13,4 km, din care 8 km pe raza UAT Albești și restul pe Sighișoara, și va presupune, printre altele, realizarea a 2 podețe mai mici și două sensuri giratorii. Un singur pas ar mai fi de făcut, adoptarea Hotărârii de Guvern.

Investiții în municipiul Sighișoara în guvernarea PSD (2016-2019)

– Valoare totală: 32.172.950,02 lei.

– Pod peste râul Târnava Mare; Valoarea investiției: 6.570.260,80 lei; Sursa de finanțare: PNDL 2.

– Rețea de canalizare menajeră și stație de epurare în municipiul Sighișoara – sat Hetiur; – Valoarea investiției: 3.348.391,51 lei; Sursa de finanțare: PNDL 2.

– Extinderea și modernizarea stației de epurare din municipiul Sighișoara; Valoarea investiției: 22.254.297,71 lei; Sursa de finanțare: CNI.

(Material comandat de: Partidul Social Democrat – Filiala Mureș / Cod unic de autentificare AEP: 21200019 / Executat de Zi de Zi Events SRL prin www.zi-de-zi.ro)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Centura ocolitoare a Târgu Mureșului va fi realizată cu Theodora Benedek primar!

După ce Victor Ponta (ProRomânia) a “inaugurat” în 2014 șantierul centurii municipiului Târgu Mureș și …