Home / Agricultura / Potențialul agricol al Câmpiei Transilvaniei, pus în valoare de Tutu Trans SRL

Potențialul agricol al Câmpiei Transilvaniei, pus în valoare de Tutu Trans SRL

Distribuie

În anul 2000, în peisajul economic al județului Mureș își făcea apariția societatea Tutu-Trans SRL, coordonată pe atunci de tânărul Petru Moldovan. Începutul a fost unul cât se poate de simplu, s-a pornit practic de la o basculă de tip Irak, fabricație românească, societatea ajungând în prezent la un parc auto format din 22 de camioane care deservesc activitatea de transport intern și internațional.

De la transporturi la agricultură

Activitatea de transport fiind extrem de bine consolidată în ultimii zece ani, a fost completată în ce din urmă de cea agricolă, astfel că în 2011 s-a trecut la aprofundarea acestui domeniu, unul extrem de ofertant, dat fiind faptul că zona Câmpiei Transilvaniei este una extrem de propice agriculturii. „Având partea de transport agregate, activând în zona de Câmpie, mai exact la Șăulia, văzând culturile agricole existente acolo, am zis să încercăm să ne axăm și noi și pe această activitate. Am luat ceva teren în arendă, am achiziționat un tractor și ne-am apucat de agricultură. Încet, încet, tot ne-am extins, fapt pentru care în prezent lucrăm o suprafață de aproximativ 300 de hectare în zona localităților Crăiești, Băla și Milaș. Producția obținută vine valorificată, în acest sens am construit un spațiu de depozitare și un uscător în Crăiesti, tocmai în ideea de a putea valorifica producția cât mai eficient, și nu din camp”, a declarat Petru Moldovan, administratorul SC Tutu Trans SRL.

Pentru a realiza aceste proiecte a fost nevoie de multă implicare fizică și psihică, finanțare continuă, de investiții în imobile, echipamente, oameni pentru a dezvolta aceasta ramură și a culege roadele în anii ce urmează. Anul agricol 2020 poate fi trecut la capitolul ”Bun”, este de părere Petru Moldovan.„Anul acesta am avut cultivat porumb, floarea soarelui, grâu și sfeclă. Grâul este recoltat, cu o producție medie de 5.800 de kilograme la hectar. Ținând cont de dificultățile din acest an, ne declărăm mulțumiți de producția obținută. La fel și în ce privește celelalte culturi, ele se prezintă bine în câmp, sperăm la o producție bună din partea lor”, a precizat administratorul Tutu Trans. Nu trebuie neglijată componenta zootehnică a businessului agricol coordonat de Petru Moldovan, respectiv interesul pentru vacile de carne, cele din rasa Black Angus. „Intrând în acest domeniu al agriculturii, într-o dimineață la cafea am aflat de un program derulat prin Direcția Agricolă intitulat ”Ajutor de minimis pentru achiziționarea de către producătorii agricoli de juninci din rase specializate de taurine, juninci din specia bubaline și/sau tauri de reproducție din rase de carne”. Nu am stat pe gânduri, astfel că am achiziționat 10 exemplare din rasa Black Angus. În prezent, efectivul de animale însumează un număr de 40 de capete. Sunt niște ”vaci domnești”, ușor de întreținut, deloc pretențioase, fapt pentru care am considerat că este firesc să ne mărim efectivul, mai ales că activitatea agricolă asigură și furajarea animalelor, prin cerealele care rămân în urma selectării acestora, așa zisele resturi care nu pot fi comercializate. Practic, încercăm să exploatăm la maxim tot ce producem, cerealele, iar ce rămâne, suport pentru furajarea animalelor”, a punctat Petru Moldovan.

Valorificarea este acoperită momentan doar de partea de cultură mare, fără să fie exclusă și valorificarea cărnii de vită.„Nu am început să ne axăm pe partea de valorificare a acestor vaci de carne, doar așa la cunoscuți ca și parte de delicatese. Avem de gând să dezvoltăm acest sector de creștere al animalelor, inclusiv acesarea de fonduri pentru dezvoltarea industriei de procesare a carnii. Dacă lucrurile decurg bine, accesând fonduri, luăm în calcul și achiziționarea unui abator mobil, proiect promovat de fostul ministru Daea prin Ministerul Agriculturii”, a afirmat Petru Moldovan.

Cooperativa Agricolă „Câmpia Transilvaniei”

Un aspect prea puțin luat în calcul de fermier este cel al formelor asociative, al cooperativelor agricole mai exact. Nu și pentru Petru Moldovan, cel care a înființat Cooperativa Agricolă ”Câmpia Transilvaniei”, organism care să coaguleze fermierii Câmpiei Transilvaniei”.„Cooperativa a pornit la drum cu 5 membri, iar în prezent numărul membrilor s-a extins la 11. Urmează să modificăm statutul, astfel încât cooperativa va avea undeva la 16-17 membri fermieri. Aceștia sunt din comunele Crăiești, Râciu, Urmeniș și Silivașu de Câmpie. Se vede avantajul unei astfel de cooperative, totul în ziua de azi se vinde la volum, în cantități mari, iar în momentul în care suntem mai mulți, având în spate o suprafață de teren mult mai mare, putem achiziționa imputurile la un preț mult mai bun, plus vânzarea la cereale. Nu e totuna când vorbești de mii, chiar zeci de mii de tone sau când vorbești de câteva sute. Scopul nostru este să ne unim mai mulți fermieri, să avem cantități și volume mai mari pentru a obține un preț mai bun”, a explicat Petru Moldovan, fondatorul Cooperativei Agricole „Câmpia Transilvaniei”.Componenta agricolă a businessului coordonat de Petru Moldovan se dorește a fi extinsă, atât în ce privește dotarea cu spații de depozitare cât și lărgirea arealului în ce privește membrii din cadrul cooperativei agricole.

„SC Tutu Trans SRL s-a extins și am achiziționat și un depozit de cereale la Sărmășel Gară, în ideea în care dorim să ne extindem pe toată zona de Câmpie, inclusiv în județul Cluj, pe o rază de 20-30 de kilometri. De asemenea, dorim să atragem din toate zonele unde suntem prezenți fermieri care vor să colaboreze cu noi și eventual să adere la cooperativa noastră. Depozitul de la Sărmășel Gară este autorizat, funcționabil. Are o capacitate de 5 mii de tone. În acest an urmează să mai finalizăm o hală de 1.200 de metri pătrați cu o capacitate de 5.000. Per total, ajungem la o capacitate de depozitare de 10-12 mii de tone la Sărmășel Gară. Acest spațiu, pe lângă faptul că va deservi societatea Tutu Trans, va deservi și cooperativa și pe toți cei care vor dori să apeleze la noi în ce privește partea de depozitare”, a subliniat Petru Moldovan.

Corelarea instituțiilor statului

De la teorie la practică, e nevoie de multă muncă, dar și de sprijin din partea celor în măsură să ajute la dezvoltarea agriculturii, este de părere Petru Moldovan.

„Din teorie, lucrurile sunt frumoase în agricultură, dar la modul practic, lucrurile nu stau chiar așa. Există în România anumite lucruri prin care instituțiile statului nu prea cooperează între ele, fapt dăunător pentru fermieri. Sunt tot felul de proiecte cu finanțare europeană, dar nu putem îndeplini anumite condiții tocmai din această lipsă de corelare între instituțiile statului. Aici vreau să mă refer la contractele de arendare. Neaplicându-se legea, foarte mulți cetățeni nu sunt de acord să-și facă contractele de arendă. În cazul proiectelor europene, dacă nu ești cu toate actele în regulă, nu poți obține finanțarea. Ministerul Agriculturii cu APIA și cu AFIR, consider că ar trebui să fie instituții ceva mai cooperante în ce privește astfel de situații, să poți accesa fonduri. De exemplu, un membru cooperator are în portofoliu 300 de hectare pe care le cultivă, însă numai 30 de hectare înregistrate la APIA, datorită lipsei de voință a cetățenilor să întocmească contracte. Din păcate, nu se ia nicio măsură în astfel de cazuri, fapt ce încurcă foarte mult fermierii care într-adevăr au un potențial. Tocmai din cauza acestor aspecte sunt fermieri care nu-și pot duce la îndeplinire anumite proiecte. Este necesară corelarea instituțiilor statului, astfel ca lucrurile să meargă mult mai bine, iar fermierii, cei cu o viziune de viitor, să poată accesa fonduri europene”, afirmă Petru Moldovan.

În loc de concluzie…

„Momentan, cooperativa agricolă are ca și activitate doar partea de cultura mare. Dacă reușim să o dezvoltăm, dacă lucrurile merg conform planului, dorim să ne axăm și pe partea de procesare și vânzarea a cărnii și laptelui. Asta ar fi ideea, ceva extrem de necesar în zona noastră, să dezvoltăm o agricultură mixtă. Doar pe cultura mare nu putem să ajungem la un grad de dezvoltare care să ne permită să concurăm cu alte cooperative din sudul sau vestul țării”, a subliniat Petru Moldovan.

Alin ZAHARIE


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Raportul rectorului UMFST. Leonard Azamfirei: „Dorința de a avea plata cu ora, să nu fie mai mare decât dorința de a avea oameni tineri”

Distribuie Prezentarea Raportului anual al Rectorului UMFST G.E. Palade Târgu Mureș a avut loc joi, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.