Depresia în contextul pandemiei. Interviu cu dr. Eliza-Dumitrița Sîrbu

Pandemia de SARS-CoV-2, cu care ne confruntăm în prezent, a influențat viețiile tuturor și a generat noi provocări, pe toate planurile. Într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi, dr. Eliza-Dumitrița Sîrbu, medic specialist psihiatru, doctorand, a vorbit despre depresie și despre cum a fost influențată viața persoanelor cu această tulburare afectivă în contextul epidemiologic actual.

Reporter: Pentru început, spuneți-ne ce este, de fapt, depresia?

Dr. Eliza-Dumitrița Sîrbu: Depresia este o tulburare afectivă care înseamnă o alterare în sfera statusului emoțional al pacientului, tradusă de fapt prin schimbarea percepției de sine, dar și a mediului înconjurător într-un sens negativ, totul devenind treptat lipsit de sens și de valoare.

Rep.: Care sunt semnele și simptomele depresiei?

E.D.S.: În general, depresia se confundă cu supărarea, concepția comună este că pacienții depresivi sunt “supărați pe viață”, că sunt ușor de identificat pentru că arată diferit, încruntați și posaci. În realitate însă, aceștia trec neobservați o bună perioadă de timp, zâmbesc și sar mereu în ajutorul celor din jur, în ciuda zbuciumului interior pe care încearcă să îl înfrunte adesea singuri. Vorbim aici de conceptul de “depresie veselă” și se poate indentifica invers proportional cu severitatea tulburării. Cei care suferă de depresie, se regăsesc într-o stare emoțională de tristețe ce durează peste două săptămâni, subiectiv simt că “au căzut într-o gaură neagră”, că “au inima îndoită”, că “împing toate pietrele la deal”. Le este greu uneori să se bucure de micile succese ale zilei, își pierd interesul pentru activitățile cotidiene și treptat și pentru lucrurile ce până atunci le aduceau bucurie. Adesea afirmă că “viața nu are gust”. Treptat se izoleaza de ceilalți și preferă acțiunile ce nu presupun interacțiunea cu ceilalți, simțindu-se inadecvați și inferiori, capacitatea de menținere a atenției fiindu-le diminuată, amânând mereu deciziile importante. Apariția gândurilor “negre” reprezintă semnalul de alarmă care îi determină pe ei înșiși sau pe cei din jur să se prezinte specialistului.

Este important să se sublinieze faptul că alunecarea spre un episod depresiv se face treptat și se însoțeste de multiple simptome ce adesea sunt asociate altor patologii, cum ar fi cresterea sau scăderea în greutate, scăderea energiei, fatigabilitate, tulburări menstruale sau de dinamică sexuală, insomnia sau hipersomnia – uneori pacienții dorm în timpul zilei mai mult decât și-au propus, iar în timpul nopții nu reusesc să adoarmă, sau au un somn întrerupt.

Rep.: Cât de des întâlnită este depresia și care sunt pacienții aflați la risc?

E.D.S.: Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2019, depresia a devenit prima cauză de îmbolnăvire și incapacitate la nivel mondial. Până în 2020 se astepta ca aceasta să fie a doua cea mai frecventă tulburare, după bolile cardio-vasculare, o idee ce se găsește adesea pe buzele psihiatrilor și psihologilor în încercarea de a sensibiliza populația cu privire la această situație. Practic, în Europa, fiecare a douazecea persoană, în momentul prezent, suferă de o formă de depresie. În România, procentul este puțin mai mic, însă în continuă creștere. Această discordanță se datorează mai ales stigmei bolilor psihice în România și faptului că pacienții ajung în serviciile de sănătate mintală atunci când severitatea episodului depresiv crește considerabil. Persoanele la risc sunt cele de sex feminin, cele cu vârsta peste 65 de ani, cele care au multiple afecțiuni fizice, în special cu caracter cronic sau care se însoțesc de durere (boli autoimune, cancere, afecțiuni degenerative etc.) sau de invaliditate și, bineînțeles, cele care trăiesc un eveniment sau o criză existențială. Tot Organizația Mondială a Sănătății spune că șansa ca o persoană să sufere de o tulburare depresivă de-a lungul vieții este de aproximativ 5%.

Rep.: Cum a afectat pandemia de SARS-CoV-2 persoanele cu depresie și cele predispuse la a dezvolta depresie?

E.D.S.: Persoanele cu diferite tulburări depresive au suferit o accentuare a simptomatologiei, în special a celor ce prezintă o puternică latură anxioasă. Frica de a contacta SARS-CoV-2 a condus la o autoizolare față de membrii familiei și prieteni, însă nu atât de mult față de elementele sociale, dovadă fiind numărul mare de amenzi date în perioada stării de urgență. Pentru persoanele care nu aveau tratament instituit antidepresiv, această criza mondială a fost picatura care a dus la accesarea serviciilor de sănătate mintală. Totuși, triajul epidemiologic, lungile ore de asteptare în fața cabinetelor medicale a dus la o reticență de a se prezenta unui specialist, amânînd momentul pănâ la agravarea nenecesară a tabloului simptomatologic.

Rep.: Cum s-a modificat numărul pacienților care s-au prezentat în camera de gardă a secției de psihiatrie în contextul pandemiei de SARS-CoV-2? Ați observat o creștere semnificativă?

E.D.S.: În ceea ce privește serviciile de urgență în psihiatrie, numărul prezentărilor, ca în orice altă specialitate, a crescut, datorită fricii care a cuprins întreg mapamondul. Totuși, s-a observat o modificare în sens pozitiv, pacientura în serviciile de urgență relevând, într-adevăr, un tablou psihopatologic accentuat, fiind adesea persoane care doreau ajutor specializat, ceea ce a dus ulterior la o mai bună complianță la tratament. Pe de altă parte, numărul celor care au avut o tentativă de suicid a crescut considerabil. Ca și patologie diferită, a fost cea de tip delirant hipocondriac, datorată contextului socio-economic – șomaj, scoaterea din rutină, pierderea noțiunii timpului, incertitudini, etc.

Rep.: Ce pot face pacienții care se confruntă cu simptome depresive? Unde pot cere ajutor?

E.D.S.: Depresia îmbracă multiple forme de manifestare, are mai multe nivele de intensitate și se tratează în funcție de particularitățile fiecăruia, încercând să se abordeze cauza, nu doar efectul psihopatologic. Pacienții au șansa de a se adresa direct medicilor psihiatri, însă majoritatea se vor prezenta medicilor de familie, care pot identifica persoanele la risc. Serviciile medicale sunt accesibile tuturor celor care doresc asistență și, în funcție de disponibilitate, prin programare pot să beneficieze de consiliere psihologică, gratuită, fiind asigurată de persoane din domeniul psy. Este important a se sublinia faptul că sunt mulți specialiști din domeniul psy care fac voluntariat în această perioada, o activitate ce ar trebui mai des mediatizată, pentru informarea populației generale.

A consemnat Sonia-Andreea BORȘA