Home / Politic / Procesul electoral și criza de implicare civică

Procesul electoral și criza de implicare civică

S-a încheiat încă o luptă electorală, de data aceasta, la nivel local. Câmpul de bătălie, respectiv piața electorală, s-a prezentat, etalându-și produse politice viciate și expirate moral, obiectele politice identificate ca ofertanți politici de bună-credință, au eșuat lamentabil în competiția electorală, chiar dacă unii au câștigat alegerile, neavând reprezentativitate, conform scorului electoral obținut.

În filozofia politică, din conceptul de reprezentaivitate derivă în mod firesc conceptul de legitimitate. De fapt, esența scrutinului electoral, mai precis feedback-ul acestui proces îl constituie scorul electoral, adică nivelul de satisfacție al alegătorului de produsul politic pus pe piață de către challenger-ul electoral.

Astfel, un candidat politic care obține în urma scrutinului electoral un rezultat care se situează cu puțin peste procentul T.V.A. înseamnă că întregul mandat este lipsit de acel aplomb politic pe care ți-l dă reprezentativitatea și legitimitatea corpului electoral.

Despre aspectul juridic care a determinat o atare situație anacronică din punct de vedere al democrației în general și al democrației reprezentative în special se poate discuta la nesfârșit, mai ales că tema în jurul căreia s-a discutat despre desfășurarea legerilor locale în condiții riscante privind sănătatea publică era chiar lipsa de reprezentativitate și legitimitate a autorităților publice locale existente.

Care este beneficiul cetățenilor, mai ales acum în pandemie, când noile autorități alese au obținut scoruri electorale care se situează, în cvasimajoritatea lor, la concurența rezultatelor obținute de autoritățile înlocuite în mandatul trecut?

O preocupare, care trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru formațiunile politice, după opinia mea, este adoptarea în regim de urgență a Codului Electoral.

La ora actuală și, cu precădere, Legea alegerilor locale este complet depășită, alegerile locale din anul acesta au avut la bază acte normative primare și secundare de aplicabilitate temporară limitată, precum și multe, dar foate multe hotărâri ale Autorității Electorale Permanente, atât din anul 2020, cât si din anul 2016. Această inconsecvență și incoerență legislativă care privește un domeniu foarte important al vieții noastre social-civice a condus la diferite evenimente care nu sunt deloc în congruență cu principiile unui stat de drept și ale unei democrații consolidate, cum pretindem că suntem.

O caracteristică, care s-a desprins în urma alegerilor locale din anul acesta, o constituie scăderea respectului și încrederii în autorități, instituții și politicieni, acest lucru fiind cauzat de modalitatea scrutinului uninominal ales, într-un singur tur la primari.

Primarii aleși, cărora le urez succes, nu trebuie să fie cuprinși de o maximă euforie, deoarece ca expert în administrația publică locală îi sfătuiesc să fie rezervați, deoarece din cauza lipsei de reprezentativitate, urmare a scorurilor mici obținute, cetățenii devin foarte critici față de performanțele politicienilor, partidelor și instituțiilor.

Există și a existat întotdeauna în rândul electoratului o masă critică, care ori nu a constituit obiectiv electoral din partea candidaților ori s-a înființat prin regrupare după alegeri în urma procesului de reevaluare postelectorală.

Într-o confruntare electorală, candidații trebuie să înțeleagă foarte bine nevoile și aspirațiile alegatorilor și să recunoască natura procesului de schimb atunci când solicită votul.

S-a putut observa, în urma acestor alegeri, că și comportamentul electoral a înregistrat mutații, care uneori pun în pericol principii democratice și chiar principiile statului de drept.

Atât în mediul urban, cât și în mediul rural, competitorii electorali, în cvasimajoritatea lor, nesocotesc cu bună știință nevoile cetățenilor, livrîndu-le în schimbul votului produse și obiective politice care se limitează la publicitate și comunicare politică, fără o violare a mulțimii din cauza pandemiei.

În psihologia politică se vorbește tot mai mult de comportamente multiple ale alegătorului, vizavi de paradigma electorală a actorilor politici, în sesnul că întâlnim comportamente instabile la procesul electoral, comportamente ocazionale și, în sfârșit, dar foarte rar, comportamente de alegere deliberată având la bază un proces rațional de alegere al votantului.

Pericolul cel mai mare îl reprezintă astăzi că implicarea civică a cetățeanului nu se manifestă în îndepărtarea de politica în sine, ci de acele instituții formale ale democrației, mai precis în nesiguranța ce o imprimă acestea cetățeanului în mod continuu și fără reproș.

În concluzie, dacă facem o analiză politică profundă a ceea ce spunea Abraham Lincoln, al 16-lea președinte al SUA “că votul este mai puternic decât glonțul”, ne dăm seama câte mai avem de îndeplinit, formal și informal, până vom considera scrutinul electoral, indiferent la ce nivel se desfașoară, cu cele 5 principii ale sale și prevăzute în Constituție, constituie domeniul de definiție al tuturor instituțiilor democratice din România.

Iulian BADEA,

Consilier juridic

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

S-a lansat Facebook Dating în România!

Potrivit www.revistabiz.ro, la data de 22 octombrie, serviciul Facebook Dating s-a lansat în România, iar …