Home / Sanatate / Raport DSP Mureș. Obezitatea, a doua cea mai frecventă boală cronică la copii

Raport DSP Mureș. Obezitatea, a doua cea mai frecventă boală cronică la copii

Distribuie

Obezitatea se află pe locul doi în lista celor mai frecvente boli cronice întâlnite la copii și tineri, după cum se arată din datele raportului de activitate al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Mureș din 2019, publicat pe pagina de web, www.aspms.ro, în data de 19 iunie 2020.

DSP Mureș a dorit evaluarea stării de sănătate a copiilor și tinerilor, statistica având în vedere 28.899 de copii și tineri, din care 24.811 din mediul urban și 4.088 din mediul rural. Din totalul celor examinați, 5.543 de copii și tineri (19,18%) sunt în evidență cu boli cronice, obezitatea aflându-se pe locul doi, cu 821 de cazuri (2,84%), alături de viciile de refracție, cu 2.195 de cazuri (7,59%) și viciile de postură, cu 728 de cazuri (2,51%).

Conform informațiilor furnizate de DSP Mureș în cadrul respectivului raport, “individualizați prin particularități anatomice și fiziologice de adaptare și de sănătate, copiii și tinerii reprezintă un segment important din populația unui teritoriu, sănătatea acestor vârste poate fi considerată un indicator al sănătății colectivităților și ar trebui să fie unul dintre principalele motive de preocupare pentru decidenți, pentru că asigurarea sănătății la aceste vârste reprezintă garanția unui nivel de sănătate acceptabil la generațiile următoare”.

Ce este, de fapt, obezitatea?

“Obezitatea este definită printr-un exces de ţesut adipos, asociat cu creşterea morbidităţii şi mortalităţii. Deși creșterea greutății corporale pare a fi echivalentă cu obezitatea, nu întotdeuna este valabil – indivizii cu masă musculară în exces pot fi supraponderali fără a avea exces de adipozitate”, se precizează în cartea “Note de curs în endocrinologie”, coordonator Pașcanu Ionela-Maria, coautori Balazs Jozsef, Gliga Camelia, Gliga Florina, Pop Radu Corina, Pop Raluca-Monica, Szanto Zsuzsanna, editura University Press, Târgu Mureș, 2015.

Clasificarea obezității

Organizația Mondială a Sănătății propune o clasificare a obezităţii în funcție de valoarea indicelui de masă corporală (IMC). Formula de calcul a IMC este: greutatea corporală (kg)/înălţime2 (m2). Astfel, conform IMC (kg/m2):

Subponderal (IMC mai mic decât 18,5);

Normoponderal (IMC între 18,5-24,9);

Supraponderal (IMC între 25,0-29,9);

Obezitate clasa I (IMC între 30,0-34,9);

Obezitate clasa II (IMC între 35,0-39,9);

Obezitate clasa III (IMC mai mare sau egal cu 40).

Factori favorizanți

Potrivit cărții menționate anterior, factorii care favorizează apariția obezității sunt următorii:

  1. Factorii genetici (sindroame genetice – sindromul Prader-Wili, sindromul Bardet-Biedl etc.);
  2. Factorii sociali şi de mediu (excesul de alimente bogate în glucide şi lipide, obiceiuri alimentare, influenţe familiale, culturale, întreruperea bruscă a fumatului, absenţa unei diete corespunzătoare, sedentarismul, întreruperea bruscă a sportului sau a unor activităţi fizice, deprivarea de somn);
  3. Perioadele critice fiziologice (pubertate, sarcină, menopauză);
  4. Factorii psihogeni și nervoşi (sindromul ”binge eating” (afecțiune caracterizată prin excese alimentare necontrolate, apărute mai ales seara), episoadele nocturne de alimentare);
  5. Unele medicamente administrate pe o perioadă mai lungă de timp (anticoncepţionale, antidepresive, antipsihotice, antiepileptice etc.). Mecanismele prin care produc obezitate sunt cele de stimulare a apetitului;
  6. Boli endocrine (Hipotiroidismul, Sindromul ovarelor polichistice etc.).

Complicații

Obezitatea are efecte adverse majore asupra sănătății unui individ, cele mai frecvente complicații fiind: diabetul zaharat tip II, boala cardiovasculară, afecțiunile trombembolice și cerebrovasculare, calculii biliari, steatoza hepatică, pancreatita, apneea obstructivă de somn, boala canceroasă (cancer mamar, cancer de prostată, cancer colorectal, cancer pancreatic), boala varicoasă, artrozele etc.

Prevenție

Apariția obezității și a tuturor complicațiilor acesteia poate fi prevenită prin activitate fizică și regim dietetic.

Activitatea fizică regulată îmbunătăţeşte întreaga condiție fizică a organismului, tonusul psihic, funcţia cardiorespiratorie și scade colesterolul total. Pentru prevenirea afecțiunilor cardiovasculare se indică efort fizic de intensitate moderată, minimum 150 de minute/ săptămână. Un nivel crescut de activitate fizică (peste 300 de minute/ săptămână) se recomandă în scopul pierderii în greutate.

Regimul dietetic se referă la o dietă hipocalorică. Se recomandă ca aportul zilnic din totalul caloric să fie repartizat astfel: proteine 10-35%, carbohidrați 45-65%, lipide 20-35%. Se preferă lactatele, brânzeturile, cărnurile fără grăsimi (vită, peşte, pasăre). Se recomandă mese fracţionate, cantitativ reduse, consum ridicat de fibre vegetale, fructe, cu evitarea celor cu conţinut crescut în zaharuri. Se evită grăsimile de origine animală, de asemenea se evită dulciurile, în special cele rapid absorbabile precum zahărul, mierea, ciocolata, gemurile. Nu se recomandă diete cu 0 calorii sau diete cu mai puțin de 800 de calorii/ zi, decât sub strictă supraveghere medicală, deoarece pot duce la complicaţii severe cardiace, malabsorbtive, psihice. Se preferă diete de 1000-1200 calorii/ zi, individualizate, cel mai important aspect fiind aderența susținută la dietă.

Tratament

Tratamentul medicamentos se recomanda la pacienții cu un IMC de cel puțin 30 kg/m2, pacienți supraponderali care prezintă și alte boli. Medicamentele sunt administrate pe o periodă scurtă de timp, au rol adjuvant și este necesar să fie asociate cu schimbarea stilului de viață.

Tratamentul chirurgical cuprinde chirurgia bariatrică și chirurgia plastică (dermolipectomia asociată cu liposucţia).

Riscurile tratamentului și efectele secundare care pot apărea sunt reprezentate de fluctuații ale greutății corporale, creșterea masei adipoase, litiază biliară, osteoporoză, tulburări de comportament alimentar, depresie, insuccese chirurgicale.

După ce se reușește scăderea în greutate, progresul se menține printr-un deficit caloric zilnic, activitate fizică regulată și respectarea tratamentului medicamentos, în cazurile în care acesta este indicat.

Sonia-Andreea BORȘA

 

 

 

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Conferința de diseminare și promovare a Proiectului Correctional la Penitenciarul Târgu Mureș

Distribuie Penitenciarul Târgu Mureș a organizat joi, 28 martie, conferința de diseminare și promovare a …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.