Ce legi vor promova Azamfirei – Gliga – Buicu

Esența vieții parlamentare este legiferarea. Crearea legilor!

Mureșenii sunt foarte interesați să afle care sunt proiectele de legi asumate de liderii PSD Mureș care vor accede în Parlament.

În spiritul pregătirii parlamentarelor din 6 decembrie 2020, i-am invitat pe candidații PSD Mureș la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților să ne prezinte prioritățile mandatului 2020 – 2024.

Citiți care sunt proiectele de lege pentru care vor milita liderii social democraților mureșeni. Leonard Azamfirei. Dumitrița Gliga. Corneliu Florin Buicu.

Leonard Azamfirei, candidatul pe poziția nr. 1 al PSD Mureș pentru Senat

Din punct de vedere legislativ am început două proiecte importante legate de învățământ.

1. Legea educației digitale

Pandemia COVID-19 ne-a arătat cât de în urmă suntem, ca țară, în societatea tehnologică digitală în care alte state au pătruns de multă vreme. Estonia, o țară mai mică decât Bucureștiul, are un grad de digitalizare a serviciilor publice de 97%, iar noi abia acum începem să ne dăm seama ce importantă este această latură a vieții. Învățământul clasic își va păstra întotdeauna valoarea, dar perioada în care trăim, precum și direcția către care merge omenirea nu pot fi ignorate. Din aceste motive este necesară legiferarea unui sistem de educație digitală care să fie complementar celui clasic și care să conțină, susținut de stat, care are obligația majoră în acest domeniu, o serie de componente de bază. Astfel, este nevoie de constituirea unei baze extinse de resurse educaționale disponibile gratuit pentru învățământul preuniversitar, realizate profesionist și adaptate nivelului actual al cunoașterii.

În paralel, trebuie concepută o strategie de formare a resursei umane calificate și în acest domeniu, de utilizare a resurselor digitale, și aici universitățile pot interveni decisiv în ajutorul sistemului de învățământ. Statul este obligat să asigure infrastructura de transmitere a informației, de conectivitate și, în acest context, televiziunea publică poate să își organizeze un canal educațional de tip Teleșcoală, care să emită non-stop, destinat special transmiterii de informație de calitate către fiecare elev.

Viitorul educației nu poate ignora digitalizarea și trebuie urgent creat cadrul legislativ pentru a o regăsi în fiecare casă care are în ea un elev sau un profesor.

2. Legea învățământului superior

Universitățile reprezintă motorul de dezvoltare a oricărei regiuni geografice. Aici se formează resursa umană calificată, aici se generează cunoaștere, aici sunt atrași investitorii, aici se creează strategii.

Fiecare etapă de dezvoltare a societății generează și adaptări ale universităților care trebuie să își întărească autonomia conferită de Constituția României prin transferul tuturor deciziilor în interiorul ei. Statul trebuie să reglementeze principiile de funcționare, mecanismele de control și de intervenție, dar organizarea, funcționarea, stabilirea de strategii, inclusiv cele financiare, trebuie să rămână în universitate. Această autonomie trebuie însă să fie dublată de creșterea responsabilității universităților, care să nu permită derapaje, decizii nefundamentate sau comportamente academice inadecvate.

Este nevoie de o reglementare separată de restul învățământului pentru că problematica este diferită.

Dumitriţa Gliga, candidatul pe poziția nr. 1 la Camera Deputaților al PSD Mureș

a. Domenii insuficient legiferate

Îmi doresc să contribui la conturarea unui cadru legislativ care să înglobeze o strategie de dezvoltare a României pe termen mediu și lung, o strategie cuprinzătoare menită să genereze soluții eficiente la provocările actuale. Multe dintre legile țării noastre s-au dovedit extrem de utile și relevante la momentul adoptării lor, dar, în timp, au suportat nenumărate modificări, pierzându-și pe alocuri coerența. Consider că încă există multe arii de interes major insuficient reglementate precum: cercetarea, inovarea, violența domestică, sănătatea mintală sau libertatea de exprimare în mediul online.

b. Domenii supralegiferate

De asemenea, există și domenii cărora li s-a oferit o atenție deosebită de-a lungul timpului și au fost suprareglementate, generând inconsistențe. Un astfel de caz ar fi, de exemplu, legea de completare a Decretului-Lege nr. 118/1990, potrivit căruia copiii persoanelor decedate din motive politice în dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945 au dreptul la o indemnizaţie lunară. Această lege a generat o mare confuzie, atât în rândul beneficiarilor, cât și al instituțiilor implicate, deoarece în lege este menționată Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială drept instituție competentă, iar în fapt, indemnizațiile pot fi acordate doar de către Casa de Pensii. De aceea, consider că, la intrarea în Parlamentul României, orice parlamentar ales are datoria morală de a abandona orice abordare politicianistă și de a-și utiliza atât cunoștințele, cât și ideologia proprie, la creionarea unor legi eficiente în interesul tuturor românilor.

c. Diplomația: interes național și patriotism

Mai mult, având în vedere experiența mea modestă, dar semnificativă, în domeniul relațiilor internaționale, consider că Parlamentul României își poate îmbunătăți substanțial componenta de diplomație parlamentară. Această componentă poate avea un rol esențial din mai multe perspective.

În primul rând, orice schimb de bune practici în domeniul legislativ poate genera noi idei sau ne poate proteja de adoptarea unor legi care s-au dovedit a fi ineficiente sau puțin eficiente în alte state. Este important să putem învăța din experiența altora, acolo unde există această posibilitate. În al doilea rând, comunitatea europeană este atât de bine interconectată, încât ne-ar fi aproape imposibil să nu racordăm legislația României la cea europeană sau să nu luăm în calcul poziționările statelor de importanță strategică pentru noi, raportate la subiecte de interes comun. În această situație, sunt pregătită și îmi doresc să contribui la consolidarea rolului României în plan extern.

Îmi doresc ca, respectând angajamentele pe care țara noastră și le-a asumat în calitate de stat membru al Uniunii Europene și de partener de nădejde al NATO, România să devină o voce de neignorat.

Recunosc, această abordare cu note patriotice pe care o manifest la adresa diplomației parlamentare provine din mândria de a fi româncă. Consider că avem mult prea multe calități pe care le exploatăm prea puțin în plan extern. De aceea, mi-ar plăcea să lupt pentru o promovare corectă a României și a tradițiilor noastre peste tot în lume.

d. Cred într-o politică performantă!

Vă mărturisesc că în toate interacțiunile mele de până acum cu cetățenii județului Mureș, fie că acestea au avut loc într-un cadru politic, profesional sau amical, am simțit o nemulțumire la adresa deprofesionalizării clasei politice românești. Recunosc cu regret că, uneori, împărtășesc această abordare, dar aceasta nu este, cu siguranță, un adevăr general valabil. De aceea, poate cea mai ambițioasă aspirație a mea este de a munci continuu și asiduu pentru a oferi atât o speranță celor dezamăgiți, cât și un potențial model generației tinere. Cred cu tărie că tinerii reprezintă cheia succesului nostru ca țară, iar educația lor non formală ar trebui să joace cel mai important rol pentru noi toți.

De-a lungul timpului, mi-a fost demonstrat că, mai presus de toate, în procesul de educație a tinerilor, contează enorm valorile promovate la nivelul familiei, al clasei, al comunității locale și, nu în ultimul rând, promovate de mass-media. De aceea, mi-ar plăcea să pot contribui la construirea unui set de valori sănătos pentru viitorul copiilor noștri.

e. Definirea corectă a rolului și locului femeii în societate

Îmi doresc să devin parlamentar pentru a crea un cadru legislativ favorabil tuturor femeilor. Așa cum spunea Madeleine Albright, primul Secretar de Stat femeie al Statelor Unite ale Americii în perioada 1997-2001, „există un loc special în iad pentru femeile care nu ajută alte femei”.

Recunosc, legislația României în domeniu s-a îmbunătățit mult în ultimii ani, dar nu suficient. Hărțuirea fizică și psihică a femeilor atinge în continuare cote maxime, reprezentarea femeilor în Parlamentul României este cu mult sub media europeană, femeile sunt plătite mai puțin decât bărbații chiar dacă prestează aceeași muncă, iar femeile în poziții de conducere sunt în continuare percepute drept o amenințare la adresa bunei funcționări în societate.

În consecință, consider că o legislație corespunzătoare în domeniu și o supraveghere atentă a aplicării acesteia pot contribui la îmbunătățirea condițiilor de trai ale multor femei din județul Mureș. Chiar dacă militez pentru o legislație favorabilă femeilor, nu mă consider o feministă. Sunt conștientă că multe femei reușesc fără probleme pe cont propriu, dar există și foarte multe femei care provin din medii vulnerabile, ale căror implicații sociale nu le permit atingerea potențialului individual.

f. Un Guvern atent la județul Mureș

Nu în ultimul rând, îmi doresc să fiu parlamentar pentru a putea veghea asupra activității Guvernului și pentru a mă asigura personal că județul Mureș va fi mereu pe lista de priorități. Cunosc o parte din provocările cu care ne confruntăm și mi-aș dori să cunosc cât mai multe pentru a putea contribui la depășirea lor. Consider că toate localitățile județului nostru sunt unice, au un farmec aparte, reprezintă manifestarea celor mai frumoase tradiții românești și merită pe deplin sprijin necondiționat.

În concluzie, îmi doresc ca toată experiența mea acumulată până acum în domenii atât de diverse precum media, drept și administrație publică, relații internaționale, mediul de afaceri, publicitate, organizare de evenimente, dans sportiv și multe altele să servească unui singur scop: creșterea calității vieții cetățenilor județului Mureș.

Corneliu Florin Buicu, candidatul pe poziția nr. 2 la Camera Deputaților al PSD Mureș

Voi milita pentru adoptarea a două acte normative – Legea privind reglementarea serviciilor de telemedicină şi legea privind ambulatoriilor virtuale.

Sistemul de sănătate din România are nevoie de o reformare completă. Pornim de la asigurarea serviciilor de medicină de familie la nivelul comunității, acolo unde pacientul are nevoie, folosind un principiu simplu: comunități sănătoase, comunități educate, comunități sigure.

Ce înseamnă acest lucru?

Înseamnă că la nivelul fiecărei comunități, mai ales din mediul rural, vor exista cabinete de medicină de familie, farmacie și cabinete de medicină dentară care vor deservi o populație de 4-5.000 de locuitori, estimând la nivel național în patru ani un număr de 800 de asemenea centre.

Centrele respective vor fi deservite de medici de familie și de medici specialiști, respectiv de farmaciști, dând posibilitatea autorității locale să scoată la concursul de rezidențiat posturi, așa cum în momentul de față o fac doar spitalele.

Pe lângă aceste servicii sau aceste cabinete de medicină de familie, serviciile ambulatorii sunt cele mai importante, astfel încât să nu mai aglomerăm serviciile de urgență din UPU, din CPU şi să dăm posibilitatea pacientului să fie consultat.

Aceste cabinete sau ambulatorii de specialitate pot exista, atât în formatul fizic, dar și prin intermediul serviciilor de telemedicină. Astfel, vom avea posibilitatea să ducem serviciile medicale de la nivelul ambulatoriului fizic, care, să zicem, poate fi în Târgu Mureș, în satul cel mai îndepărtat care nu va avea niciodată medic, dar poate avea o asistentă și o infrastructură necesară, care, prin transmisie de date, voce și imagini, să dea posibilitatea medicului aflat în ambulatoriul de specialitate să intre în contact cu pacientul prin intermediul unei asistente, care se află în acel cabinet, și atunci asistenta va avea infrastructura necesară, aparatură minimă de diagnostic, EKG, un mini-laborator.

Medicul din ambulatoriu de specialitate pe sistemul de telemedicină transmite asistentei care sunt manevrele necesare pentru diagnostic, respectiv pentru tratament.

Sistemul a fost probat, a fost folosit la nivelul serviciilor de urgență din județul Mureș și alte șapte județe din jur, din Euroregiunea 7 Centru, plus Bistrița, și-a dovedit eficacitatea și poate fi astfel lărgit.

PSD nu vine să vă mintă cu spitale regionale. Da, avem nevoie de spitale regionale, aceste spitale regionale vor fi făcute. PNL vi le promite până în 2029 sau 2027, mai nou. Sunt necesare, cele trei proiecte de spitale pe care le-au semnat, sunt cele trei care au fost construite ca proiect în timpul guvernării PSD, ei doar au semnat contractele de finanțare. În schimb, avem nevoie ca fiecare județ din România să aibă un spital județean la standard european, cu circuite și condiții hoteliere care să respecte dezideratele pe care PSD le urmărește: Sănătate. Siguranță. Un trai mai bun!