Planul anti COVID. Deduceri fiscale pentru agenții economici și sprijin pentru industria farma din România

O serie de măsuri menite să întrerupă lanțul de infectare cu SARS-CoV-2, dar și măsuri pentru sprijinul agenților economici și a industriei farma fac parte din programul de guvernare al PSD. Într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi, Conf. Dr. Florin Buicu, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, a explicat pe larg măsurile propuse privind reforma în sănătate, nu doar în lupta anti COVID, ci la nivelul întregului sistem sanitar.

Reporter: În plină pandemie, cu o situație tot mai incertă, statul român are nevoie de măsuri bine puse la punct pentru a opri această răspândire a noului coronavirus. Ce măsuri concrete prevede planul anti COVID propus de PSD?

Conf. Dr. Florin Buicu: PSD a utilizat expertiza specialiștilor și a venit în fața românilor cu două documente, un plan de luptă împotriva infecției cu coronavirus, respectiv propunerea de program în domeniul sănătății. Considerăm prioritate zero lupta împotriva COVID și ne dorim un pact pentru sănătate. În acest domeniu avem toată deschiderea și am făcut un apel, în urmă cu mult timp, către toate partidele politice, către Guvern, pentru a ne pune cu toții la o masă și a găsi cele mai bune soluții.

În cazul COVID vorbim de o boală infecto-contagioasă, a cărui lanț epidemiologic trebuie să fie întrerupt. Pentru a-l întrerupe trebuie să îl cunoști, în primul rând, și să cunoști intervențiile până la ce nivel poți interveni. Lanțul epidemiologic cuprinde identificarea persoanelor bolnave și aceasta se poate face prin testare. Nu degeaba Organizația Mondială a Sănătății și ECDC (Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor) ne spun de la începutul anului ”Testați! Testați! Testați!”. Identificarea purtătorului este primul punct în oprirea lanțului epidemiologic. Al doilea punct este reprezentat de ancheta epidemiologică făcută purtătorului astfel încât să putem identifica și contacții acestuia, să putem asigura izolarea lor. Un alt pas important în lanțul epidemiologic este tratamentul persoanelor bolnave.

Propunerea din planul de luptă anti COVID cuprinde creșterea testării atât prin metoda RT-PCR cât și testarea rapidă, nu serologică, ci din secreții nazale, care să permită identificarea persoanelor pozitive. Pentru că economia trebuie să meargă în continuare am propus în cadrul acestui plan inclusiv deducerea fiscală a costului testărilor și materialelor de protecție utilizate de către angajatori, astfel încât să își permită să funcționeze în continuare.

În afară de testare vorbim de anchete epidemiologice. Propunem un site care să cuprindă toate informațiile oficiale și în plus răspunsul la cele mai frecvente întrebări. Am constatat din partea populației două mari categorii de întrebări: medicale și administrative. Populația se lovește de probleme administrative, adică: ”sunt pozitiv, ce am de făcut?”, ”cu cine trebuie să iau legătura?”, ”care este modalitatea prin care voi putea beneficia de concediu medical?”, ”dacă sunt contact sau sunt pozitiv unde mă duc, care este lista și datele de contact ale spitalelor unde mă pot adresa?” etc.

Similar numărului 112 vorbim de un număr unic telefonic și un Call Center unde vor putea lucra persoane care să fie pregătite rapid, cu răspunsuri predefinite și standardizate, care de fapt cuprind răspusurile la cele mai frecvente întrebări de pe site. În plus, vorbim de posibilitatea ca prin intermediul acestui Call Center să se ia legătura cu spitalele la care aparținătorii ajung mai greu.

Programul cuprinde inclusiv componenta de formare a persoanelor care lucrează în acest Call Center, care nu durează mai mult de două săptămâni.

Un punct important este asigurarea tratamentului peste tot, pentru că toată lumea vrea să ajungă într-un centru universitar în ideea în care doar aici avem tratament specializat. Considerăm că acest tratament trebuie să fie disponibil în toate spitalele care au boli infecțioase, secții de pneumologie astfel încât să nu mai fie nevoie să mutăm pacienții dintr-o parte în alta și să le căutăm locuri în centrele universitare.

În planul anti COVID un rol important îl joacă educația populației și aici există informații transmise diferitelor categorii de vârstă. Ne referim și la informații transmise copiilor la școală, pe categorii de vârstă, cu mesaje adaptate, care pot fi înțelese de diversele categorii de vârstă.

Programul de educație are și o componentă în zona personalului.  Inclusiv personalul medical trebuie să aibă cunoștințe minimale legate de tipurile de îngrijiri necesare sau specifice în această patologie. În momentul în care discutăm de zeci de mii de cazuri, zilnic, spitalele din România trebuie să fie pregătite să trateze bolnavi infectați cu coronavirus. Asta înseamnă ca la nivelul fiecărui spital să putem asigura accesul la servicii medicale și pentru pacienții cronici nu numai pentru cei cu COVID.

Un punct important este și un program economic legat de modalitatea de a investi în fabricile de medicamente sau materiale sanitare de care am dus atâta lipsă și de care vom avea nevoie în continuare, și acest patriotism economic este foarte important. Avem prevăzută, în programul de guvernare al PSD, inclusiv o sumă care va putea fi utilizată pentru sprijinirea investițiilor în linii de fabricație de medicamente, respectiv investiții în fabrici de materiale de protecție.

Rep.: Aveți semnale de la industria farmaceutică care ar fi interesată să dezvolte linii de producție în România?

F.B.: Toate propunerile din programul de sănătate au la bază discuții care au avut loc cu partenerii sociali, indiferent că vorbim de organizații ale pacienților, profesioniștilor, patronate, sindicate sau reprezentanții industriei. O să vă dau un exemplu pe care l-am primit de la un manager de companie românească, care a spus că o linie de fabricație care să îndeplinească criteriile GMP costă aproximativ 20 milioane de euro, alegerile din România costă 200 milioane de euro. Cu alte cuvinte, costurile alegerilor din România sunt 10 fabrici de medicamente din România.

Rep.: Întrebam de interesul producătorilor de medicamente având în vedere și legislația adoptată în prima parte a anului prin care taxa clawback a fost plafonată și diferențiată pentru mai multe categorii de medicamente.

F.B.: În momentul în care noi am diferențiat clawback-ul el a fost diferențiat pe trei categorii, inovativ, produs generic și a treia categorie, indiferent că vorbim de generic sau inovativ, produs în România, pe o linie de fabricație. Cu alte cuvinte, produsul din România, fabricat în România, trebuie să beneficieze de sprijin astfel încât să poată deveni atractive investiții în linii de fabricație din România. Prin acest lucru creem locuri de muncă, avem aici capacitățile de producție, având capacitățile de producție aici ne asigurăm și nevoia de la nivel național, dar putem noi să fim exportatori de produse medicale.

Rep.: În acest an acordarea mai multor servicii a fost deficitară, mulți pacienți cronici nu reușesc să își continue tratamentele sau chiar nu au putut fi diagnosticați pentru problemele de sănătate pe care le au. Ce prevede componenta de sănătate, în acest sens, ce prevăd propunerile pentru programe naționale?

F.B. Obiectivul îl reprezintă asigurarea serviciilor medicale de diagnostic și tratament tuturor pacienților, cât mai aproape de locul de domiciliu, atunci când au nevoie de acestea și fără împovărarea financiară a pacienților.

Baza sistemului de sănătate este reprezentată de cabinetele de medicină de familie și de ambulatoriile de specialitate și avem propuse 800 de centre medicale la nivelul comunităților. Aceste centre comunitare de sănătate vor avea cabinet de medicină de familie, cabinete medicale, în funcție de dimensiunea zonei deservite, cabinete de medicină dentară și chiar și farmacie. Ele vor deservi zone de câteva mii de locuitori astfel încât să putem asigura prin această infrastructură condițiile prin care medicii să își desfășoare activitatea. În urma discuțiilor avute cu autoritățile locale am constatat o disponibilitate din partea lor inclusiv de a scoarte posturi la concurs la Rezidențiat. În momentul de față posturile pot fi scoase la concurs doar la solicitarea spitalelor. Autoritățile locale au întrebat de ce nu au posibilitatea să solicite pregătirea în Rezidențiat a medicilor de familie sau specialiști.

Ambulatoriile de specialitate reprezintă un punct important pe care trebuie să ne concentrăm pentru că împreună cu aceste centre comunitare vor degreva presiunea existentă pe sistemul spitalicesc, vor degreva aglomerațiile din Unitățile de Primiri Urgențe și Centrele de Primiri Urgențe și vor asigura serviciile la nivelul comunităților în care pacienții domiciliază.

În cadrul proiectului există componenta de ambulatoriu virtual și aici se adaugă componenta de digitalizare. Ce înseamnă ambulator virtual? Ambulatorul fizic existent la nivelul euroregiunilor care vor fi deservite de medici specialiști în toate specialitățile și care vor putea prin intermediul telemedicinii să asigure la nivelul acestor centre comunitare, respectiv ambulatorii de specialitate de la nivelul fiecărui județ, servicii de specialitate în specialitățile în care nu avem specialiști în județul respectiv, posibilitatea de a doua opțiune legată de diagnostic.

Un punct important este reforma programelor naționale de sănătate și am pornit cu această măsură în urma discuțiilor avute cu organizațiile de pacienți. Acestea au reclamat faptul că, spre exemplu un pacient care suferea de două sau mai multe boli, ajungea la spital și ar fi trebuit să poată beneficia de o modalitate terapeutică, fie o proteză sau un stent, din cauza faptului că materialele de care trebuia să beneficieze pacientul erau de exemplu doar în cadrul programului de cardiologie numărul 7 și pacientul era încadrat la programul 8, deși materialele erau similare, el nu putea beneficia de materialele respective pentru că așa sunt făcute programele.

Vorbim practic de un sistem integrat în cadrul programelor de sănătate astfel încât pacientul să poată beneficia de oricare dintre programele de sănătate de care el are nevoie pentru că, așa cum în cadrul oncologiei vorbim de echipă multidisciplinară implicată în tratamentul programului oncologic, pentru celelalte patologii mari, că vorbim de diabet, boli cardiovasculare, cerebrovasculare, boli rare, altele decât cancerul, ne dorim să mergem pe un sistem integrat în care pacientul să poată beneficia de tratamentul de care are nevoie indiferent că el acum este încadrat în programul 6 sau 9. Pentru pacient nu contează acest lucru.

Rep.: Este nevoie de o reformă, sunt multe măsuri bune care se doresc a fi realizate, dar pentru a le pune în aplicare ați identificat și sursele de finanțare?

F.B.: În momentul de față vorbim pe de o parte de finațarea din Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate, dar vorbim și de o finanțare a sănătății din bugetul de stat, respectiv Ministerul Sănătății. În plus, vorbim de bani europeni și banii pentru sănătate în următorul exercițiu financiar sunt destul de mulți. Aici avem două componente, cea de program european aferent 2021-2027, la care se adaugă partea de granturi, respectiv de credite aferente perioadei 2021-2023, legată cumva inclusiv de COVID. La aceasta se mai adaugă o sursă de finanțare reprezentată din acordul de finanțare cu BIRD (Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare), în valoare de circa 500 milioane euro. Practic există un acord cu BIRD, inițial a fost semnat în cursul anului trecut, negociat în urma vizitei premierului de atunci, a ministrului de Finanțe, modificat ulterior și acum legea de ratificare a acordului se găsește în Parlament.

Rep.: Sunteți ințiatorul multor legi care sunt deja puse în aplicare în sistemul sanitar, sunt multe proiecte în care v-ați implicat, printre acestea fiind și Centrul de mari arși de la Târgu Mureș. Care este stadiul acestui proiect?

F.B.: Un proiect drag și aproape sufletului meu este legat de noua clădire care să adăpostească la Târgu Mureș blocul operator, Anestezia Terapia Intensivă și paturile de mari arși. După Colectiv, un grup de specialiști din Târgu Mureș, specialiști chirugie plastică, specialiști ATI, au conlucrat împreună și a rezultat un studiu de fezabilitate care să cuprindă construcția unei clădiri noi, cu 25 de săli de operație, 72 de paturi ATI, dar și circuitele separate pentru asigurarea tratamentului marilor arși. Este vorba de o clădire nouă de P+4, construită separat, legată de o pasarelă de actuala clădire a Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș. Este un proiect care a fost depus de la sfârșitul anului trecut și care stă la Comisia interministerială din luna ianuarie sau februarie și care am înțeles că a primit avizul Comisiei în urmă cu puțin timp. Este doar un prim pas făcut pentru aprobare, pentru că cel mai important pas este legat de Hotărârea de Guvern care să aprobe indicatorii macroeconomici, dar și componenta de finanțare a acestei construcții.

A consemnat Arina TOTH

(Comandat de Partidul Social Democrat – Organizația județeană Mureș, executat de SC Agridor Media SRL, prin www.zi-de-zi.ro, Cod Mandatar Financiar 11200020)