Home / Agricultura / Papp Zoli, destoinicul fermier din Dealu Brezii

Papp Zoli, destoinicul fermier din Dealu Brezii

Papp Zoltán este unul din fermierii din zona Reghinului, axat atât pe creșterea animalelor, cât și în ce privește cultura mare. Ce îl diferențiază față de ceilalți fermieri? Ambiția și perseverența în ce privește agricultura, genă moștenită din familie, după cum afirmă cu mândrie fermierul din Dealu Brezii.

„În familia noastră mereu a existat această pasiune pentru animale, pentru agricultură. Toți strămoșii mei au fost agricultori, de aici cred că mi se trage și mie această genă. Ca și început al poveștii mele cu agricultură, în anul 1994 am reușit să cumpărăm casa din Dealu Brezii, eu fiind de loc din Reghin, cu rădăcini în Ilioara și Filpișu Mic, locul unde, prin moștenire am dobândit o suprafață de teren. Așa a început povestea noastră legată de munca terenului, decât să mergem în altă parte să fim mari slugi, mai bine mici împărați acasă la noi. Am zis în prima fază să ne ocupăm de cultivarea terenului, respectiv cultura porumbului, grâul, sfecla de zahăr. Am încercat practic toate culturile care se pretează zonei noastre, pe cele 8 hectare de teren care le lucram la vremea aceea, perioada 1994-1996. Pe lângă asta avea și partea de prestări servicii, dar în proporție ceva mai mică”, a declarat Papp Zoltán.

Alături de specialiști de marcă

Mica afacere a început să prindă contur grație unui credit obținut prin Fundația FAER prin care au fost achiziționate animale. Partea de zootehnie a fost consolidată grație specialiștilor în domeniu, printre care se remarcă doctorul Emil Silvaș și doctorul Lucian Hârceagă.

„Un moment esențial aș putea spune este cel în care am ajuns să cunosc câțiva oameni deosebiți, respectiv doctorul Emil Silvaș și doctorul Lucian Hârceagă, oameni de la care am învățat cum se face cu adevărat zootehnie. Astfel, am reușit încet, încet să schimb efectivul de animale, se merge pe rasa Bălțată românească de tip Simmental. Dar cel mai important aspect a fost realizarea primului transfer de embrioni. Acest lucru a fost făcut de către doctorul Hârceagă, astfel am început să urcăm în ce privește animalele performante. Tot atunci am început să particip la diferite concursuri și expoziții, cu rezultate foarte bune, atât la faza județeană cât și la cea națională. Am avut undeva la 50 de premii câștigate la diferite expoziții grație animalelor performante care le aveam. Nu aceste premii au fost cele care ne-au dus înainte, performanța a fost cea care ne-a ajutat să progresăm, fapt pentru care am ajuns la un efectiv de animale cu o producție medie de 8.000 de litri de lapte, lactație încheiată. Astfel, am început să luăm mai multe vaci, efectivul în prezent fiind de 70 de capete, raportat la cele 170 de hectare care le cultivăm. Astfel, mica noastră afacere s-a dezvoltat, fapt pentru care în 1997 am devenit societate, SC Agropapp”, spune fermierul din Dealu Brezii.

Laude aduse Fundației Pro Economica

Utilajele din cadrul fermei conduse de Papp Zoli contribuie la bunul mers al activității, achiziționate cu ajutorul diferitelor proiecte. La loc de cinste este sprijinul venit din partea Fundației Pro Economica.

„Fundația Pro Economica a venit cu cel mai bun proiect existent la ora actuală în ce privește agricultura. Este exact ce are nevoie gospodarul, plus că e extrem de simplu în ce privește documentația. La acest capitol, România nu vrea în ruptul capului să se trezească, vizavi de simplificarea documentației. Mai mult de atât, prin venirea celor de la Pro Economica cu programul lor de sprijin, se văd tot mai mulți tineri implicați în agricultură. Cu două trei hârtii au ajuns să-și cumpere un tractor nou, un utilaj performant. Cei de la Pro Economica au venit exact în întâmpinarea nevoilor fermierilor. S-au aplicat proiectele extrem de ușor, au venit banii apoi utilajele. În ce ne privește, prin cele trei proiecte finanțate prin Pro Economica, am achiziționat o semănătoare nouă, o remorcă nouă, înfoliator, un combinator, iar cel mai mare pas a fost achiziția unei prese de balotat. Prin această fundație s-a văzut un lucru foarte clar, dacă în urmă cu câțiva ani lumea se chinuia cu uscatul fânului, se lucra câteva săptămâni la fân, acum, prin aceste utilaje, în trei zile ai rezolvat problema. Alt aspect de luat în seamă sunt tinerii. Cum au văzut că apar tractoare și utilaje noi, fără atâta bătaie de cap, au început să intre în acest domeniu, fapt pentru care vedem tot mai mulți tineri implicați agricultură”, declară Papp Zoli.

Formele asociative nu sunt străine de Papp Zoli, dovadă fiind implicarea acestuia în cadrul Asociației Crescătorilor de Ovine și Taurine Filpișu Mic

„În urmă cu opt ani exista perocolul să scăpăm pășunile din mână, fapt pentru care ne-am înțeles cu alți câțiva fermieri să facem o asociație, fapt pentru care terenul s-a păstrat în folosul comunității. Este vorba de Asociația Crescătorilor de Ovine și Taurine Filpișu Mic, cu un efectiv de 40 de crescători. Și în ce mă privește, pe perioada de vară acolo la Filpiș am animalele pentru pășunat”, spune Papp Zoli.

„Nu e simplu deloc să fii fermier”

Familia se implică în activitatea din cadrul fermei, Papp Zoli fiind secundat de soția Reka și de fiul cel mare Botond, absolvent al Facultății de Zootehnie din cadrul USAMV Cluj Napoca.

„Nu e simplu deloc să fii fermier. Nu există zi lăsată de la Dumnezeu în care să nu întâmpini vreo greutate. Este o meserie extrem de grea, în care trebuie să te implici total. Este o meserie care necesită și o pasiune, fără ea nu se poate, plus că trebuie să ai foarte multă răbdare. Depindem de vreme, ploaia multă, secetă, toate au repercursiuni asupra muncii noastre, aspecte care nu pot fi controlate. Nu mai vorbesc de problema cu forța de muncă. Grație celor de la Pro Economica, o parte din această problemă am rezolvat-o, datorită acestor utilaje performante nu mai avem nevoie de așa de multă forță de muncă”, declară Papp Zoltán.

 Legat de problema forței de muncă, Zoli este cât se poate de tranșant, în special față de cei care mai mult întind mâna decât să muncească.

„Problema forței de muncă este extrem de stringentă, în special în agricultură. Până nu se rezolvă problema ajutorului social, situația nu se va schimba. Nu sunt împotriva acestui ajutor social, dar sunt aspecte care trebuiesc lămurite. Am avut un accident în urma căruia mi-am pierdut un brat, dar cu toate astea nu am mers să plâng la nimeni, nu am mers să cer ajutor de la nimeni, mi-am luat o proteză și muncesc. Dacă eu cu o mână lipsă pot lucra, atunci mă întreb: de ce ceilalți nu pot munci, de ce nu pot fi puși la muncă? Nu sunt comunist, dar nu pot să nu mă gândesc cum mergea treaba pe vremea regimului trecut. Aveai atunci nevoie de un bilet e voie să ieși din fermă să mergi să-ți cumperi un litru de ulei. Acum în schimb, toată lumea cu telefonul în mână, se plimbă încoace și încolo, iar dacă mergi pe sate vezi că birturile sunt pline. Altă problemă o reprezintă calificarea forței de muncă, școlarizarea în domeniul agricol. Liceele agricole, școlile profesionale din acest domeniu lipsesc cu desăvîrșire, plus că nu mai sunt oameni specializați care să-i învețe pe elevi, în contextul în care au apărut utilaje noi care necesită un nou tip de școlarizare. E nevoie de această școlarizarte, trebuie introduși oameni în acest domeniu al agriculturii, astfel riscăm să îmbătrănim acest sector”, spune Zoli.

Problema furturilor agricole Pe lângă greutățile așa zise naturale, sunt și cele generate tot de oameni, cei care se hrănesc cu munca altora fiind puși la zid de fermierul din Dealul Brezii.

„Cea mai mare problemă, care acum a început un pic să fie pusă la punct, estea cea legată de furturile agricole. Nimeni nu vrea să o recunoască direct, din această cauză am și problemee care le am. Ca și exemplu, un fermier investește într-un hectar undeva la 40 de milioane de lei vechi. Seara, obosit, merge acasă, iar dimineața constată că 20 de arii de porumb i-au fost prădați, profitul care ar trebui să-l aibă de pe urma muncii sale. Dacă e să facem un calcul, rămâi trăznit cât pierde un fermier în 20 de ani din cauza acestui aspect al furturilor agricole. De asta cred că există Poliție, de asta cred că sunt legi în țara asta, astfel ca cei în măsură să-și facă treaba, să fie stopate aceste furturi agricole”, conchide Papp Zoli.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Un cartier din Sibiu modernizat de o firmă din Mureș pentru 20,8 milioane de lei!

Primăria municipiului Sibiu a atribuit, în data de 22 decembrie 2020, firmei Geiger Transilvania SRL …