INTERVIU. Situația Aeroportului ”Transilvania” analizată de Petru Ștefan Runcan

Am sesizat că pe eșichierul politic din județul Mureș mai mulți candidați la alegerile din 2020 au abordat și tema dezvoltării Aeroportului Internațional ”Transilvania” Târgu Mureș, dar și Consiliul Județean Mureș s-a întrecut în ultima perioadă, punând pe ordinea de zi mai multe hotărâri legate de aeroport. Astfel, pentru a identifica valoarea promisiunilor din campanie, dar și de a avea o imagine clară asupra situației, l-am abordat pe domnul Runcan Petru Ștefan, cel care din poziția de director general a pus pe harta aviației mondiale Aeroportul Internațional ”Transilvania” Târgu Mureș, fiind un apolitic convins, dar și un specialist internațional în aviația civilă.

Reporter: Domnule Petru Ștefan Runcan, ce părere aveți de avalanșa de promisiuni făcute pe tema Aeroportului Internațional ”Transilvania” Târgu Mureș, în recenta campanie electorală 2020?

Petru Ștefan Runcan: Prinderea aeroportului în atenția opiniei publice fără o evaluare fundamentată lasă parte la interpretări, dar și la calificarea promisiunilor legate de aceasta ca puerile, doar pentru imagine de moment, fără urmări reale de aplicat în practică. În fapt s-au luat unele părți din programul de dezvoltare pe care l-am realizat cu Consiliul de Administrație în anul 2008 și s-au prins trunchiat în așa-zise proiecte de dezvoltare. Din păcate, abordarea individual, fără un concept integrat, face ca eventual pusă în practică, oricare din promisiunile electorale, să ajungem ca în situația deja trăită cu Parcul Industrial.

Rep.: Mureșenii cu memoria nealterată își mai aduc aminte poate că pe locul Parcului Industrial din zona Vidrasău era locația Zonei Economice Libere, pe care doreați s-o realizați în vecinătatea Aeroportului Transilvania…

P.Ș.R.: Da, în anul 1994 am lansat programul EURODIRECT 25, vizând dezvoltarea integrată a aeroportului la nivelul Europei în următorii 25 de ani, pentru a pune în valoare potențialul economico-turistic al zonei deservite, iar Zona Economică Liberă – ZEL – era una dintre principalele găselnițe a unei explozii economice, care să motiveze investiția. Din păcate, proiectul ZEL a fost tărăganat și pus în aplicare în anul 2003, sub forma Parcului Industrial, întrucât între timp s-au demarat procedurile de aderare a României la Uniunea Europeană, fapt ce nu a mai permis realizarea așa-ziselor enclave fiscale, care să atragă investitorii prin scutiri de taxe și mai ales de TVA. Parcul nu mai avea aceleași facilități de oferit, fapt pentru care nimeni nu și-a manifestat interesul să-și deschidă afacerile acolo. Aspect care nu a mai constituit un succes economic și a necesitat mai multe măsuri de ajustare, făcând ca autostrada, calea ferată și mai ales aeroportul să nu constituie un atu în dezvoltarea afacerilor din Parc, ci mai degrabă o frână, prin restricțiile de construire.

Rep.: Vreți să spuneți că studiile de fezabilitate, proiectele tehnice, cele 68 de hectare de teren achiziționate de Consiliul Județean Mureș, avizele tehnice și hotărârile Consiliului Județean Mureș sunt aruncate la gunoi?

P.Ș.R.: Nu numai acestea, ci și grantul de 39,8 de milioane de euro accesat și în baza căruia s-a organizat licitația de construire a pistei de 3.550 de metri! La acestea se adaugă cele 17 milioane de euro de la bugetul de stat care au fost băgate în găurile de pe pistă, când acești bani puteau fi utilizați în sănătate, învățământ sau agricultură. Dar aceastea sunt probleme ale celor care au urmat la conducerea aeroportului, în așa-zisul management de performanță. Politicienii, în campania actuală nici nu au gândit soluții pentru dezvoltarea aeroportului, fapt ce face ca acestea să trebuiască să fie identificate și adecvate situației de acum, când nu mai avem prioritatea și eficiența investiției. Strategia și proiectele gândite în 2008 trebuiesc adaptate, întrucât la momentul respectiv nu exista nicio dezvoltare a vreunui aeroport la nivel internațional și eficiența investiției era garantată, pe când acum, atât Clujul cât și Sibiul sunt înaintea noastră. Chiar dacă ar exista sume impresionante disponibile de la Consiliul Județean Mureș pentru dezvoltarea aeroportului, eficiența nu ar mai fi așa cum am planificat-o noi.

Rep.: Că a venit vorba de fonduri de la Consiliul Județean Mureș, am identificat în Expunerea de Motive la Hotărârea nr. 167/noiembrie 2020 că aeroportul are o diferență de restituit între subvenția primită și cea efectiv utilizată, începând cu anul 2011. Vă întreb, sunt într-adevăr sume neutilizate de către aeroport care nu au fost restituite către Consiliul Județean Mureș, încă din perioada mandatului dumneavoastră?

P.Ș.R.: Am citit și eu materialul cu oarecare indignare, întrucât în mandatul meu am utilizat la maximum sumele alocate într-o subfinanțare periodică. La finele fiecărui an, cele mai mici rămășițe finaciare le viram în contul Consiliului Județean Mureș, respectând legislația. Dacă verificați datele din tabelul anexă la hotărarea în cauză, se poate vedea clar că atât în anul 2011, cât și în anul 2012, cât am fost eu la conducere, nu există datorii ale aeroportului față de Consiliul Județean Mureș.

Rep.: Și atunci de ce se specifică în expunere, în alte documente dublate de intervenții orale, că aeroportul datorează compensații neutilizate din 2011?

P.Ș.R.: Poate pentru a acoperi risipa ce s-a întâmplat după ce am fost eu îndepărtat samavolnic, în 2012, din aeroport. De altfel, fondurile duble alocate aeroportului, începând cu anul 2013 și până în 2018, arată clar disprețul față de legislație și eficiență, a unor așa-ziși manageri, care în fapt nu cunosc activitatea de aeroport, iar diferența neutilizată pe care aeroportul o datorează Consiliului Județean provine datorită nepriceperii acestora, din perioada lor de mandat.

Rep.: Mulțumesc pentru clarificări și sper să revenim curând pe aceasta temă.

A consemnat Ioan SANDOR