Home / Justitie / Asociațiile magistraților: „Guvernul a sfidat votul a peste 6,4 milioane de cetățeni și Constituția României”

Asociațiile magistraților: „Guvernul a sfidat votul a peste 6,4 milioane de cetățeni și Constituția României”

Distribuie

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) și Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) evidențiază faptul că, prin adoptarea unei ordonanțe de urgență în domeniul organizării judiciare, Guvernul a sfidat votul a peste 6,4 milioane de cetățeni și Constituția României, se arată într-un comunicat semnat de către preşedinţii celor două asociaţii, judecătoarele Andreea Ciucă şi Florica Roman. Redăm mai jos integral comunicatul de presă.

„Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) și Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) atrag public atenția că prin adoptarea, în dată de 30 decembrie 2020, a unei ordonanțe de urgență de modificare a unei dispoziții din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Guvernul a încălcat voința suverană a poporului, exprimată prin referendum, principiul constituțional al echilibrului între puteri și principiul cooperării loiale între acestea.

Adoptarea unei ordonanțe de urgență pe chestiuni ce țin de organizarea judiciară, în cazul de față prorogararea întrării în vigoare a unor prevederi legale privind compunerea completelor de judecată în apel, desconsideră votul a peste 6,4 milioane de cetățeni și Constituția României.

Reamintim că, în anul 2019, cu ocazia alegerilor europarlamentare a avut loc și un “referendum pe justiție”, iar una dintre întrebări a fost: “Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”. Referendumul a fost adoptat, peste 6,4 milioane de cetățeni votând „DA”.

Potrivit art. 2 din Constituție: (1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

(2) Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercită suveranitatea în nume propriu.

În explicitarea rolului referedumului, CCR a statuat, prin Decizia 686/2012, că “reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61”.

Or, adoptarea unei ordonanțe de urgență cu privire la organizarea judiciară, cum a făcut Guvernul României în dată de 30 decembrie 2020, încalcă flagrant voința poporului suveran, ignoră deciziile Curții Constituționale și, dacă ordonanța adoptată în data de 30 decembrie va fi declarată neconstituțională, cum este previzibil, va pericilita grav securitatea juridică prin anularea unor hotărâri judecătorești definitive pentru că au fost pronunțate de completuri de judecată nelegal constituite.

În fapt, prin ordonata de urgență s-a edictat amânarea compunerii completurilor de judecată de apel din 3 judecători, prevăzută prin Legea 207/2018, cum este la Înalta Curte de Casație și Justiție, și menținerea compunerii completurilor la formula prezentă, aceea cu 2 judecători.

Subscrisele asociații, precizăm că atât în cadrul dezbaterilor publice din Parlament, asupra modificărilor legilor justiției, în anul 2018, cât și ulterior întrării în vigoare a acestor modificări, ne-am opus argumentat unor dispoziții privind compunerea completurilor de judecată în apel din 3 judecători, având în vedere insuficiența resurselor umane din instanțe și problemele efective pe care această realitate le creează. Acesta a fost argumentul împotriva majorării numărului membrilor din completurile de judecată care pronunță, în majoritatea situațiilor, hotărâri definitive dar, în același timp, suntem de acord, ca principiu, că mai mulți judecători în complet constituie o garanție suplimentară, pentru cetățeni, a unei judecăți drepte.

Referitor la referendumul asupra justiției, reamintim cetățenilor că atât magistrați, cât și câțiva jurnaliști obiectivi au atras atenția că referendumul va avea efecte profund negative, însă poziția lor a fost ignorată de susținătorii referendumului. În fapt, la data respectivă, tocmai actualul ministru al justiției, Stelian Ion, a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai acestuia, afirmând că referendumul este necesar pentru a “salva justiția”.

Or, prin adoptarea unei ordonanțe de urgență în domeniul organizării judiciare, respectiv prorogarea întrării în vigoare a dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea 304/2004, nu doar că a fost încălcat grav votul dat de peste 6,4 milioane de cetățeni, dar s-a confirmat, fără tăgadă, faptul că susținătorii acelui referendum, ce fac parte din puterea executivă actuală, s-au folosit de justiție în scop politic. Folosirea justiției într-un astfel de scop, lucru reprobabil într-un stat de drept democratic, rezultă și din declarația actualul ministru al justiției care, într-un interviu pentru Epoch Times, în dată de 23.12.2020, a spus că respectivul referendum „e unul cu consecinţe politice, nu juridice”.

Aceeași susținere este reluată de ministrul justiției pe o rețea de socializare în care citează fragmentat și distorsionat Decizia CCR 28/2020, prin care s-a statuat că „întrebările adresate poporului de către Președinte, valorificarea răspunsurilor primite de către autoritățile publice sunt subsumate unui efect politic care, la rândul său, produce consecințe în planul răspunderii politice a actorilor instituționali implicați, iar nu în planul răspunderii juridice a acestora”.

Așadar, din decizie rezultă că aleșii poporului nu răspund juridic, nu pot fi sancționați legal, pentru nepunerea în lege a voinței poporului, exprimată prin referendum, ci răspund doar politic în față cetățenilor care au alternativa de a nu-i realege. Dar aceasta NU înseamnă că puterea executivă și cea legislativă au alternativa de a legifera contrar rezultatelor unui referendum valid întrucât, în acest caz, încalcă grav Constitutia, art. 1, 2 și 61, astfel cum s-a statuat prin Decizia CCR 68/2012, antereferită.

În cele 12 luni care s-au scurs din anul 2020 a fost timp pentru parcurgerea procedurii constituționale de modificare a dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. A veni acum, însă, și a forța în ultimele zile din an adoptarea unei OUG în domeniul organizării judiciare, este o sfidare a votului celor peste 6,4 milioane de cetățeni și o încălcare a principiilor definitorii ale statului de drept, a Constituției și a deciziilor CCR. 

Dincolo de încălcarea voinței a milioane de cetățeni, precedentul creat de Guvern, precum și efectele pe care declararea neconstituțională a acestei ordonanțe le poate produce, denotă desconsiderarea votului și drepturilor cetățenilor, atitudine ce trebuie denunțată public. În consecință, solicităm Guvernului să abroge ordonanță de urgență adoptată că urmare a propunerii ministrului justiției, Stelian Ion, pentru modificarea organizării judiciare, lăsând Parlamentul să decidă cu privire la acest subiect”.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Dr. Rădeanu Iulia-Maria. ” Încet, ne apropiem de un număr de 70 de copilași care poate astăzi nu ar fi existat”

Distribuie Promovarea Asociației Generații Iubite și Octrotite (GIO), chiar dacă am face-o săptămânal, tot nu …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.