Boboteaza, moment de sărbătoare pentru creștini

Creștinii sărbătoresc pe 6 ianuarie Boboteaza, moment care marchează m încheierea sărbătorilor de iarnă dedicate Crăciunului. Așa cum ne-a obișnuit, Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin ne prezintă și de această data semnificația acestei sărbători creștine marcată atât de credincioșii ortodocși cât și de cei catolici.

„Boboteaza sau Botezul Domnului, este sărbătorită pe 6 ianuarie, cunoscută și sub denumirea de ”Arătarea Domnului”, „Epifania”, sau ”Ziua Sfântului Ioan Botezătorul” prăznuit pe 7 ianuarie, marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului. Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creștinii ortodocși cât și pentru cei catolici. De aceea, după Anul Nou, Boboteaza e sărbătoarea cea mai bogată în datini și credințe. Una dintre datiniile cele mai însemnate din această zi este sfințirea apei sau Iordanul, care se face de regulă la o apă curgătoare sau la o fântână”, se arată în prezentarea făcută de către Muzeul Etnografic „Anton Badea”.

O semnificație aparte în ce privește Boboteaza o reprezintă apa sfințită.

„Apa sfințită sau agheasma, este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează, deoarece are o putere deosebită, pentru că a fost sfințită prin chemarea Duhului Sfânt, iar sfințirea are loc, chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfințită în această zi și luată de credincioși acasă nu se strică niciodată. Ea este folosită la curățarea gospodăriei de diavoli, precum și favorizarea unor recolte bogate. În această zi de mare praznic, este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul și ursita în dragoste”, afirmă reprezentanții Muzeului „Anton Badea”.

Alt element esențial al Bobotezei îl reprezintă tradițiile și obiceiurile din această zi, printre care și cel al crucii aruncate în apă.

„În satele de pe malul apei, există obiceiul ca în timpul slujbei de Bobotează, preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, iar câțiva feciori curajoși sar după ea să o aducă înapoi. Se spune că cel care va aduce crucea înapoi, va avea parte de bine tot anul. Atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, potrivit credințelor populare, dracii ies de unde s-au ascuns și fug, neputând fi văzuți de oameni. Simbolic, este și o sărbătoare a purificării naturii de forțele răului, prin apa sfințită. În unele zone ale țării, se fac previziuni legate de condițiile meteorologice, daca vor fi favorabile recoltei sau nu. Dincolo de obiceiurile creștine, se practică și anumite ritualuri de purificare și de alungare a spiritelor rele din gospodării și animale. Tradițiile și obiceiurile din această zi difera de la o regiune la alta, având ca scop, pe de o parte, alungarea spiritelor rele, dar pe de altă parte, urmăresc, atragerea belșugului, în anul ce va urma” , se arată în prezentarea făcută de Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin.

Foto: Icoană pe sticlă din colecția Muzeului Etnografic „Anton Badea”, reprezentând „Botezul”