Sindromul de apnee în somn pe înțelesul tuturor

15 ianuarie 2021

Apneea de somn este o tulburare de somn potențial gravă în care respirația se oprește și începe repetat. Dacă sforăiți tare și vă simțiți obosit chiar și după o noapte plină de somn, este posibil să aveți apnee în somn.

Persoanele cu apnee de somn netratată încetează să respire corect în timpul somnului, uneori  neputând să respire corect de sute de ori de-a lungul unei nopți. Astfel creierul – și restul corpului – ar putea să nu obțină suficient oxigen și automat să dezvolte diverse probleme și afecțiuni.

Care sunt principalele tipuri de apnee de somn?

Apneea obstructivă – este forma cea mai frecventă care apare atunci când mușchii gâtului se relaxează

Apneea centrală: apare atunci când creierul nu trimite semnale adecvate către mușchii care controlează respirația

Sindromul de apnee complexă de somn: apare atunci când cineva are atât apnee obstructivă de somn, cât și apnee centrală de somn

Care sunt factorii ce influențează apariția de apnee de somn?

Apneea de somn poate afecta, în general, pe oricine, la orice vârstă. Persoanele care prezintă un risc mai mare de a dezvolta la un moment dat apnee în somn sunt:

Persoanele de sex masculin

Persoanele supraponderale

Persoanele în vârstă de peste 40 de ani

Persoanele care au un gât mai mare

Persoanele care au amigdale mari, o limbă mare sau un os maxilar mic

Persoanele ce antecedente familiale de apnee în somn

Cei care au suferit sau suferă de obstrucție nazală cauzată de un sept deviat, alergii sau probleme ale sinusurilor

Alți factori de risc care pot influența apariția apneei de somn:

Utilizarea alcoolului, sedativelor sau tranchilizantelor: Aceste substanțe relaxează mușchii din gât, ceea ce poate agrava apneea obstructivă în somn.

Fumat: Fumătorii sunt de trei ori mai predispuși să aibă apnee obstructivă în somn decât oamenii care nu au fumat niciodată. Fumatul poate crește cantitatea de inflamație și retenție de lichide în căile respiratorii superioare.

Congestie nazală: Dacă aveți dificultăți de respirație prin nas – indiferent dacă este vorba de o problemă anatomică sau de alergii – este mai probabil să dezvoltați apnee obstructivă în somn.

Condiții medicale: Insuficiența cardiacă congestivă, hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2 și boala Parkinson sunt câteva dintre afecțiunile care pot crește riscul apneei obstructive de somn. Sindromul ovarului polichistic, tulburările hormonale, accidentul vascular cerebral anterior și bolile pulmonare cronice, cum ar fi astmul bronșic, pot crește, de asemenea, riscul.

Care sunt simptomele specifice de apnee de somn?

Semnele și simptomele apneelor obstructive și centrale ale somnului se suprapun, făcând uneori dificilă determinarea tipului pe care îl aveți. Cele mai frecvente semne și simptome ale apneei obstructive și centrale ale somnului includ:

Sforăit tare

Episoade în care nu mai respirați în timpul somnului

Lipsa de aer în timpul somnului( gâfâit în timpul somnului)

Gură uscată după somn

Dureri de cap dimineața

Dificultăți de a dormi (insomnie)

Somnolență excesivă în timpul zilei (hipersomnie)

Dificultate de a acorda atenție în timp ce sunteți treaz

Iritabilitate

Care sunt complicațiile asociate apneei de somn?

Apneea de somn este o afecțiune medicală gravă. Complicațiile pot include:

Oboseala diurnă: Trezirile repetate asociate cu apneea de somn fac somnul normal, restaurativ, imposibil. Acest lucru influențează somnolența severă, oboseala și iritabilitatea în timpul zilei.

S-ar putea să aveți dificultăți de concentrare și să vă simțiți adormit la locul de muncă, în timp ce vă uitați la televizor sau chiar când conduceți. Persoanele cu apnee în somn prezintă un risc crescut de accidente la autovehicule și la locul de muncă.

 Copiii și adolescenții cu apnee în somn pot avea performanțe slabe la școală sau pot avea probleme de comportament.

Hipertensiune arterială sau probleme cardiace: Scăderile bruște ale nivelului de oxigen din sânge care apar în timpul apneei în somn cresc tensiunea arterială și tensionează sistemul cardiovascular. Apneea obstructivă în somn crește riscul de hipertensiune arterială (hipertensiune arterială).

Apneea obstructivă de somn poate crește, de asemenea, riscul de atac de cord recurent, accident vascular cerebral și bătăi cardiace anormale, cum ar fi fibrilația atrială. Dacă aveți boli de inimă, mai multe episoade de oxigen scăzut din sânge (hipoxie sau hipoxemie) pot duce la moarte subită din cauza unei bătăi neregulate a inimii.

Diabetul de tip 2: Apneea în somn crește riscul de a dezvolta rezistență la insulină și diabet de tip 2.

Sindromul metabolic: Această tulburare, care include tensiune arterială crescută, niveluri anormale de colesterol, nivel ridicat de zahăr din sânge și o circumferință crescută a taliei, este legată de un risc mai mare de boli de inimă.

Complicații cu medicamente și intervenții chirurgicale: Apneea obstructivă de somn este, de asemenea, o preocupare cand vine vorba de anumite medicamente și de anestezia generală. Persoanele cu apnee în somn ar putea fi mai susceptibile de a avea complicații după o intervenție chirurgicală majoră, deoarece sunt predispuse la probleme de respirație, mai ales atunci când sunt sedate și culcate pe spate.

Probleme hepatice: Persoanele cu apnee în somn sunt mai susceptibile de a avea rezultate anormale la testele funcției hepatice, iar ficatul lor este mai probabil să prezinte semne de cicatrizare (boală hepatică grasă nealcoolică).

Depresie

Dureri de cap

Cum se diagnostichează apneea de somn?

Medicul specialist poate face o evaluare pe baza semnelor și simptomelor pe care le prezentați dar și prin istoricul de somn.

O evaluare implică adesea monitorizarea peste noapte a respirației, precum și a altor funcții ale corpului. Testarea somnului la domiciliu ar putea fi, de asemenea, o opțiune. Testele pentru detectarea apneei de somn includ:

Polisomnografia nocturnă: În timpul acestui test, sunteți conectat la echipamente care vă monitorizează activitatea inimii, plămânilor și creierului, modelele de respirație, mișcările brațelor și picioarelor și nivelurile de oxigen din sânge în timp ce dormiți.

Teste de somn la domiciliu: Medicul dumneavoastră vă poate oferi teste simplificate pentru a fi utilizate acasă pentru a diagnostica apneea de somn. Aceste teste măsoară de obicei ritmul cardiac, nivelul oxigenului din sânge, fluxul de aer și modelele de respirație.

Dacă rezultatele sunt anormale, medicul dumneavoastră ar putea să vă prescrie o terapie fără alte teste. Dispozitivele de monitorizare portabile nu detectează toate cazurile de apnee în somn,astfel ca medicul dumneavoastră ar putea recomanda în continuare o polisomnografie, chiar dacă rezultatele inițiale sunt normale.

EEG (electroencefalogramă) pentru măsurarea și înregistrarea activității undelor cerebrale.

EMG (electromiogramă) pentru a înregistra activitatea musculară, cum ar fi mișcări ale feței, zdrobirea dinților și mișcările picioarelor, și pentru a determina prezența somnului în stadiu REM.

EOG (electro-oculogramă) pentru a înregistra mișcările ochilor. Aceste mișcări sunt importante în determinarea diferitelor etape de somn, în special a somnului în stadiu REM.

ECG (electrocardiogramă) pentru a înregistra ritmul cardiac și pulsul.

Senzor de flux de aer nazal pentru a înregistra fluxul de aer inspirat si expirat

Microfon pentru sforăit pentru a înregistra activitatea sforăitului.

Cum se tratează apneea de somn?

Este posibil să puteți trata apneea ușoară a somnului cu unele modificări ale stilului de viață. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda:

Să slăbiți

Să nu utilizați alcool și somnifere

Să schimbați pozițiile de somn pentru a îmbunătăți respirația

Să renunțati la fumat.

Presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP)

O mască purtată peste nas și / sau gură, în timpul somnului, ce asigură o presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii – numită și CPAP – poate ajuta la tratarea apneei în somn. Masca este conectată la o mașină care oferă un flux constant de aer în nas. Acest flux de aer vă ajută să vă mențineți căile respiratorii deschise, astfel încât să puteți respira așa cum ar trebui. CPAP este cel mai frecvent tratament pentru apneea de somn. Presiunea pozitivă pe două căi respiratorii sau BPAP este similară cu CPAP, dar fluxul de aer se schimbă atunci când inspirați și expirați.

Aparate orale pentru apneea în somn

Dispozitivele dentare vă pot ajuta să vă mențineți căile respiratorii deschise în timp ce dormiți.

Metode chirurgicale de tratament ale apneei

Chirurgia este de obicei recomadată doar după ce alte tratamente au eșuat. În general, se recomandă cel puțin un studiu de trei luni cu alte opțiuni de tratament înainte de a lua în considerare intervenția chirurgicală.

Opțiunile chirurgicale ar putea include:

Uvulopalatofaringoplastie: În timpul acestei proceduri , medicul dumneavoastră vă îndepărtează țesutul din spatele gurii și din partea superioară a gâtului. Amigdalele și adenoidele sunt de obicei îndepărtate, de asemenea.

Ablație prin radiofrecvență: Îndepărtarea țesuturilor din spatele gâtului cu energie prin radiofrecvență ar putea fi o opțiune dacă nu puteți tolera CPAP sau aparatele orale

Repoziționarea maxilarului (avans maxilomandibular): În această procedură, maxilarul este deplasat înainte de restul oaselor feței. Această procedură mărește spațiul din spatele limbii și al palatului moale, făcând obstrucția mai puțin probabilă.

Implanturi: Tije moi, de obicei din poliester sau plastic, sunt implantate chirurgical în palatul moale.

Stimularea nervilor: necesită o intervenție chirurgicală pentru a introduce un stimulator pentru nervul care controlează mișcarea limbii (nervul hipoglos). Stimularea crescută ajută la ținerea limbii într-o poziție care menține căile respiratorii deschise.

Crearea unui nou pasaj de aer (traheostomie): Este posibil să aveți nevoie de această formă de intervenție chirurgicală dacă alte tratamente nu au reușit și aveți apnee de somn severă, care pune viața în pericol. În această procedură, chirurgul face o deschidere în gât și introduce un tub de metal sau plastic prin care respirați. Deschiderea va fi acoperită în timpul zilei și se va descoperi noaptea pentru a permite trecerea și ieșirea aerului din plămâni.

Alte tipuri de intervenții chirurgicale pot ajuta la reducerea sforăitului și pot contribui la tratamentul apneei de somn prin curățarea sau mărirea pasajelor aeriene:

Chirurgia pentru îndepărtarea amigdalelor sau adenoidelor mărite

Operația de scădere în greutate (chirurgia bariatrică)

Articol furnizat de Clinica Venart, Cluj-Napoca.

Din anul 2013 până în prezent la Clinica VenArt au fost tratați cu succes peste 12.000 de pacienți. Aflați mai multe informații despre:  proctologie, orl cluj, ginecologie cluj.