Home / Comune / Școala Gimnazială Petelea, factor de educație și integrare
prof. Carmen Angela Nicoară, directoarea Școlii Gimnaziale Petelea

Școala Gimnazială Petelea, factor de educație și integrare

Școala Gimnazială Petelea așteaptă revenirea elevilor la școală începând cu data de 8 februarie. Este vorba de 445 de elevi, învățământ de zi, începând de la preșcolarii din cadrul Grădiniței cu Program Normal Petelea și Habic, cei din clasele primare 0-4, clasele gimnaziale 5-8, la care se adaugă 50 de cursanți în cadrul Programului „A doua șansă”. Despre activitatea școlii din această perioadă ne-a vorbit prof. Carmen Angela Nicoară, directoarea Școlii Gimnaziale Petelea.

Reporter: Cum ați gestionat pandemiea COVID-19 la nivelul Școlii Gimnaziale Petelea?

Prof. Carmen Angela Nicoară: Școala a încercat să susțină elevii pe durata acestei perioade de pandemie cu destule dificultăți. Spun cu dificultate deoarece sunt copii dintr-o comunitate dezavantajată, defavorizată, iar cea mai mare parte dintre ei nu au resurse să-și achiziționeze device-uri. Noi am primit de la Guvern un număr de 50 de tablete pentru acești copii defavorizați, necesarul fiind cu mult peste, fapt pentru care am încercat să ne orientăm spre alte soluții. Astfel, am reușit să obținem câteva sponsorizări în urma cărora ne-a ales cu un număr de 70 de tablete și 20 de calculatoare ca și donație pentru școala noastră. Acestea au fost distribuite elevilor pentru ca ei să poată să-și desfășoare activitățile educative. Pe lângă aceste tablete și calculatoare le-am asigurat și suportul tehnic, pentru că nu știau cum să lucreze cu aceste aparate. Zilnic, am încercat, prin intermediul unui grup de lucru, să-i îndrumăm pe acești copii.

Rep.: Mai sunt cazuri de elevi care se confruntă cu lipsa unor astfel de dotări?

C.A.N.: Sunt destul de multe cazuri, dar și aici am încercat să găsim soluții. În acest sens, am fost noi cei care am mers către acești copii, am distribuit fișe, le-am dus acasă copiilor, sau le preluau ei de la învățători și profesori diriginți, le aduceau înapoi, trimteau feedback prin poze, în condițiile în care anumite telefoane ale acestor copiii nu pot accesa platforma respectivă. Sunt destul de dezavantajați copiii noștri, nu au resursele necesare pentru a putea desfășura o pregătire cât de cât ok. M-am zbătut să obțin aparatură pentru acești copii, dar pentru toți, a fost imposibil practic.

Rep.: Dacă lucrurile nu se agravează, copiii revin la școală începând cu data de 8 februarie. Cum pregătiți acest lucru?

C.A.N.: La noi în Petelea indicele de infectare este unul destul de mic, nu au fost probleme, iar copiii pot reveni la școală foarte bine. Noi ne-am pregătit pentru acest lucru. Toate spațiile din cadrul școlii au fost igienizate, am dotat școala cu aparate pentru dezinfectanți acolo unde a fost cazul, și acum așteptăm copiii să revină la școală. Pentru aceștia avem mobilierul necesar care să corespundă noilor cerințe, un elev într-o bancă, cu distanțarea necesară. Noi am avut aceste lucruri puse la punct încă din toamnă, grație donațiilor care au fost, prin care ne-am pus la punct mobilierul necesar acestei perioade de pandemie.

Rep.: Cât de mult contează pentru un profesor revenirea elevilor la școală, la predarea în formatul clasic?

C.A.N.: Majoritatea doresc să se revină la acest format clasic, față în față cu elevul, nicidecum în variantă online. Avînd în vedere comunitatea existentă în comuna Petelea, e primordial să fim alături de acești copii la școală, nu online. Nu ar fi o problemă nici în acest format online pentru că nu sunt copii proști, sunt dotați cu o inteligență superioară, chiar dacă vorbim de copii de etnie romă, doar că nu au suportul necesar acasă. Dacă mama și tata nu-l susține, atunci e foarte important ca elevul să fie față în față cu profesorul la școală, nu pe cine știe ce platformă online. Simplul fapt că-l îndrumă, la școală, printr-o prezență fizică, și tot e un câștig față de pregătirea online.

Rep.: Cum se va face recuperarea acestor ore?

C.A.N.: Am înțeles de la reprezentanții Ministerului Educației că vor fi acele activități remediale. În cadrul școlii, deja am discutat cu conducătorii de clasă, cu reprezentanți din Primărie, cu profesori, să facem niște activități remediale, înainte ca ministrul de resort să vină cu vreo precizare concretă, deoarece trebuie să facem ceva cu acești copii. Aceste activități remediale ar însemna rămânerea după ore cu acești copii. Rămâne de văzut ce și cum va fi, încă nu am stabilit planul concret, rămâne după ore toată clasa, rămân pe grupuri, asta se va face în funcție de nivelul lor, pentru că nu toții elevii sunt la fel.

Rep.: Cât de greu este să-i apropii pe cei din categoriile defavorizate de școală, de educație?

C.A.N.: Eu sunt de loc de aici din Petelea, cunosc foarte bine această comunitate de aici. Pe vremuri nu exista problema la rromi că nu cunosc limba română. Cel de etnie română era un exemplu, iar cei de etmie rromă trăgeau să fie și ei acolo. În schimb acum, ei vorbesc numai și numai limba lor. Nu se poate ca în 30 de ani să se ajungă la o asemenea situație, un regres din punctul meu de vedere. Cum am locuit aici, reușesc să mă cobor mai ușor la nivelul lor, plus că mă acceptă ca și cum aș fi de-a lor, dar e foarte, foarte greu să reușești să atingi un echilibru. La noi, majoritatea profesorilor sunt titulari, au o oarecare vechime și au încercat să le cunoască specificul acestei categorii sociale. Am avut un pic de lucru cu colegii, deoarece trebuie să-l iei pe copiii în parte, fiecare la ce nivel este, să încercăm să le oferim ceva din care să câștige anumite abilități de viață. Foarte greu am reușit să aduc cadrele didactice la un nivel în care să fie depășite anumite stereotipuri, ceva de genul „numai știință”. Nu, trebuie să-i învățăm pe acești copii abilități de viață, pentru a deveni niște cetățeni care să facă față societății în care trăiesc. Mai mult de atât, să se implice în societate, nu doar să primească de la societate. Ca și director, pe această idee mi-am construit planul de acțiune.

Rep.: Cât de greu este acest proces?

C.A.N.: Când am preluat direcțiunea acestei școli, în anul 2011, erau 309 elevi. Acum sunt 445, creștere care nu s-a datorat natalității. Nu, i-am cuprins în școală pe toți și i-am dus mai departe. Ca și exemplu ipotetic, am 50 înscriși la clasa pregătitoare din care nu toți termină clasa a 8-a, dar e o mare diferență, dacă rămân în clasa 2-a 25 de copii sau rămân atâția elevi în clasa 6-a. Mulți se întreabă ce am rezolvat dacă aceștia nu termină a 8-a, dar sunt de părere că am rezolvat o parte din problemă, deoarece aceștia sunt cei din programul „A doua șansă”, cei care nu s-au înscris deloc la școală sau care au abandonat școala și pe care am reușit să-i aducem la un nivel în care să avem două clase de a 5-a, două clase de a 6-a. Anul viitor vom avea două clase de a 8-a, nu știu dacă în istoria acestei școli s-a mai întâmplat așa ceva. Deși nu sunt la nivelul unei clase de a 8-a, doar undeva la 40% din ei, important este că nu au rămas pe stradă, lucru care în timp se va vedea. Văd la foste eleve care au terminat 6 clase, iar mamele lor nu, care acum se luptă ca și copiii lor să facă mai multă școală decât au făcut ele. Aceste lucruri se pot observa de la o generație la alta. Unii vor să vadă un progres peste noapte, ceea ce este imposibil. Este un proces ce implică zeci de ani.

A consemnat Alin ZAHARIE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Târgu Mureș: Scutiri la plata taxei de salubrizare!

Reprezentanții Primăriei Municipiului Târgu Mureș au anunțat printr-o postare făcută pe pagina oficială de Facebook …