Home / Politic / Întârzierea Legii bugetului de stat, amendată de Dumitrița Gliga

Întârzierea Legii bugetului de stat, amendată de Dumitrița Gliga

Președintele interimar al Partidului Social Democrat (PSD) Mureș, deputatul Dumitrița Gliga, a susținut marți, 16 februarie, o declarație politică intitulată ”Proiectul de Lege privind bugetul de stat pe 2021: între indiferență și promisiuni fără acoperire!”. Cu acest prilej, liderul interimar al social-democraților din județul Mureș a semnalat faptul că deși ne aflăm la jumătatea lunii februarie încă nu se știe în ce stadiu se află Proiectul de lege privind Bugetul de stat pe anul 2021.

”Ne întrebăm cu toții de ce se întârzie atât de mult? Să fie de vină oare ”greaua moștenire” lăsată de fostul ministru de finanțe Cîțu, actualului prim ministru Cîțu?”, s-a întrebat, retoric, deputatul Dumitrița Gliga.

Împrumuturi de miliarde de euro, înghițite de ”găuri negre”

Redăm, în rândurile de mai jos, conținutul integral al declarației politice ”Proiectul de Lege privind bugetul de stat pe 2021: între indiferență și promisiuni fără acoperire!”

”Am trecut deja de jumătatea celei de-a doua luni din an și Guvernul întârzie nepermis de mult prezentarea proiectului de Lege a bugetului de stat pe 2021 spre dezbatere și aprobare Parlamentului!

Fapt cu atât mai surprinzător cu cât în fruntea guvernului se află chiar ministrul de finanțe din precedentul Cabinet, adică exact persoana care avea obligația legală și constituțională să pregătească, să elaboreze și să prezinte, încă de la finalul anului trecut, un proiect pertinent și coerent.

Dincolo de aceste bâlbe, aș zice inerente pentru echipa care guvernează astăzi România, ne întrebăm, în mod firesc, ce surprize neplăcute ne mai pregătește guvernul în acest domeniu, dincolo de ceea ce transpare pe surse, mai mult sau mai puțin oficiale.

O asemenea interogație este mai mult decât legitimă și ne punem cu toții întrebarea, pentru că tot discutăm despre bugetul de stat și finanțare, unde sunt zecile de miliarde de euro împrumutate cu o lejeritate și o nonșalanță cel puțin bizare de fostul ministru de finanțe și actual premier. În ce «găuri negre» au intrat toți acești bani, de vreme ce acum guvernul se lamentează că nu găsește finanțare? Ce s-a întâmplat cu banii împrumutați în numele țării?

Sper că veți fi de acord cu mine că asemenea întrebări sunt mai mult decât firești, atâta timp cât resurse financiare pentru alocații sporite pentru copii, precum și pentru indexarea sau majorarea pensiilor, nu s-au găsit – deși legislația în vigoare impunea acest lucru, iar pentru susținerea firmelor românești banii au ajuns cu maximă zgârcenie la destinație sau nu au ajuns deloc.

Asistența pe acest palier s-a situat la cel mai scăzut nivel dintre toate statele membre ale blocului comunitar, resurse financiare pentru sprijinirea fermierilor și agriculturii românești, din nou, nu s-au găsit (deși, peste tot în UE, guvernele au avut o grijă specială pentru sectorul agricol autohton), bani pentru construirea de spitale și instituțiile dedicate prezervării sănătății populației nu au fost disponibili și lista poate continua din păcate!

Evident, avem de-a face cu aceeași viziune managerială, în condițiile în care aceeași persoană – atunci ministru de Finanțe, acum premier – a împrumutat și a distribuit fără ca banii respectivi, pentru care vor plăti multe generații de români de aici înainte, să se regăsească de facto în economia reală și în societatea românească.

În legătură cu felul în care au fost cheltuiți banii, fostul ministru de finanțe și actual premier a refuzat în repetate rânduri să vină să dea socoteală în Parlament, așa cum cer legile democrației parlamentare și Constituția României. Iar acum, ne aflăm în situația în care, sub bagheta magică a aceleiași persoane, guvernul ne pregătește, cu mare întârziere, un proiect de buget de stat care ar fi trebuit să fie elaborat de cel puțin câteva luni.

La ce ne putem aștepta, de acum încolo, de la acest guvern și de la acest premier, de vreme ce colegii acestuia de coaliție, de la Sănătate de exemplu, se declară deja nemulțumiti de sumele vehiculate pentru a fi alocate acestui domeniu vital, în plină criză pandemică și în plină campanie națională de vaccinare anti-covid?

Situația este similară și la Învățământ, unde se anunță un nou an de restricții și perioade de cursuri online, fără ca guvernul să dea semne, cât de firave, că înțelege situația critică a învățământului românesc în momentul de față. Nu avem nicio informație despre posibile alocări de resurse financiare și despre măsurile normale pe care ar trebui să le adopte, inclusiv pe palierul investițional, pentru acoperirea cu Internet și pentru dotarea cu mijloace IT a cât mai multor localități ale țării, cu referire expresă și la mult promisele, încă de anul trecut, tablete electronice, în lipsa cărora foarte mulți elevi vor fi privați în continuare de un drept elementar și constituțional – dreptul la educație.

În ce privește pensiile și salariile, premierul declară că nu vor fi tăieri. În calitate de finanțist, premierul ar fi trebuit să știe că tăierile de pensii și salarii se pot face nu doar prin amputarea lor administrativă, ci și prin neindexarea acestora cu rata inflației.

Deci, este o cinică și foarte dureroasă ipocrizie – pentru cei aflați în nevoie, adică pentru un procent considerabil din populația țării – să afirmi, sus și tare, că guvernul nu taie pensii și salarii, dar tu să excluzi, din start, indexarea salariilor și a pensiilor, măcar cu rata inflației, în condițiile în care alimentele și multe alte bunuri de larg consum s-au scumpit și se scumpesc aproape de la o zi la alta.

Situația nu este mai puțin dramatică la nivelul comunităților locale, lipsite în mare măsură de un sprijin concret și coerent din partea guvernului și cărora nu li s-au decontat decât un procent rizibil din cheltuielile făcute în campania anticovid. Guvernul este darnic, ca de obicei, doar când vine vorba de promisiuni, dar se face că plouă atunci când trebuie să deconteze costurile campaniei naționale de vaccinare, cheltuieli care revin acelorași comunități locale.

În plus, bugetele comunităților locale se află, din nou, în mare suferință, generând consecințe negative privind buna funcționare și perspectivele lor de dezvoltare, și atunci când vine vorba despre funcționarea normală a serviciilor publice de primă necesitate, inclusiv a celor de asistență medicală, învățământ și asistență socială.

Aș dori să reliefez pe această cale exigența stabilirii unor criterii clare, obiective, privind alocările de la bugetul de stat în ceea ce privește resursele financiare necesare unei funcționări corespunzătoare a administrațiilor publice locale.

Atrag totodată atenția asupra necesității stabilirii unor cote cât mai corecte de returnare către bugetele comunităților locale a veniturilor provenind de la plătitorii de impozite, a căror activitate se desfășoară pe teritoriul respectivelor entități locale, conform solicitărilor, perfect legitime de altfel, ale Asociației Orașelor din România (AOR).

Menționez, în context, și situația dramatică, semnalată de AOR, a celor peste 200 de oraşe mici şi mijlocii din ţara noastră pentru care serviciile de administrație publică sunt, literalmente, „sufocate” prin repartizarea discreționară, de la nivel central, dar fără susținere financiară în cuantum suficient, a unor atribuții și competențe – a se citi obligații – care includ şi gestionarea unor servicii publice suplimentare, pentru localităţi şi comune învecinate.

Concluzionez, stimați colegi, exprimându-mi speranța că Parlamentul României, indiferent de culoarea politică a membrilor săi, va reuși să corijeze și să aducă la o formă corespunzătoare proiectul de lege a Bugetului de stat pe anul 2021, în concordanță cu interesele fundamentale ale națiunii și societății românești.”

(Redacția)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Decese noi cauzate de COVID-19 în Mureș

Reprezentanții Instituției Prefectului – Județul Mureș au informat miercuri, 3 martie, prin intermediul unui buletin …