Viori Gliga din Reghin scanate cu CT-ul

O investigare a șase viori cu o vechime cuprinsă între 100-300 de ani, prin comparație cu viori confecționate în prezent, a avut loc în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, cu scopul de a se obține în viitor instrumente muzicale cu parametri geometrici și structurali modificați față de ai modelelor existente. Printre colaboratorii proiectului se află și compania SC Gliga Instrumente Muzicale din Reghin.

”Vioara văzută ca o ființă umană”

Investigațiile au fost făcute în baza unei colaborări între USAMV Cluj-Napoca – Laboratorul de Radiologie și Imagistică medicală și Universitatea ”Transilvania” din Brașov, având ca obiectiv creșterea calității și a intensității acustice, la un nivel comparabil cu cele ale viorilor considerate de patrimoniu cultural.

,,Interesul nostru în domeniul cercetării se extinde și în afara investigațiilor asupra animalelor de companie, bineînțeles fără a neglija vreodată menirea noastră principală. Ne bucurăm să colaborăm cu cercetători din alte domenii, iar prin serviciile de imagistică medicală și dotările excelente ale laboratorului nostru să contribuim la cercetările efectuate în România. Prin natura investigațiilor oferite ne face o deosebită plăcere să colaborăm cu specialiști din alte domenii, unde evaluarea imagistică se poate implica și poate ajuta la obținerea unor rezultate extrem de interesante”, a precizat dr. Robert Purdoiu, șef lucrări în cadrul USAMV Cluj-Napoca.

”Vioara văzută ca o ființă umană. Pentru prima dată în România, viori vechi și noi, scanate prin computer tomograf”, a scris, pe pagina sa de Facebook, lutierul Vasile Gliga, reprezentant al SC Gliga Instrumente Muzicale SA Reghin.

La USAMV Cluj-Napoca au fost analizate șase viori care aparțin unor colecționari privați, cea mai veche datând din 1716, o piesă Jacobus Stainer, cu proprietar din Reghin. Pe lângă viorile de patrimoniu au fost investigate și opt viori Maestro, realizate la fabrica de instrumente muzicale din Reghin.

Alexandra HAJA