Márk Endre: „Tot secretul este să gestionezi chibzuit banul public”

9 martie 2021

În toamna anului trecut Márk Endre devenea primarul municipiului Reghin după o perioadă de patru ani în care a deținut funcția de viceprimar. Responsabilitățile sunt acum cu totul altele, la fel percepția asupra dezvoltării Reghinului despre care ne-a vorbit primarul Márk Endre în interviul care urmează.

Reporter: Din această nouă funcție, unde credeți că ar trebui aduse modificări în ce privește bunul mers al lucrurilor în Primăria Reghin?

Márk Endre: Marele meu noroc a fost experiența acumulată în cei patru ani în care am deținut funcția de viceprimar al municipiului Reghin. Am învățat administrație, am învățat ce înseamnă sistem public, eu până la acel moment activând în sistemul privat. Este o mare diferență între aceste două sisteme, cel public este ceva mai greoi, cu multe labirinturi, cu multe obstacole. Am învățat ceea ce e bine dar mai ales ceea ce nu e ok în acești patru ani, din postura mea de secund, de omul de lângă primar. Legat de situația existentă în Primărie, în primul rând e vorba de cheltuirea banului public. În ceea ce mă privește, abordez un cu totul alt mod de lucru. Altfel gândesc, altfel gestionez banul public. Fiind și inginer, venind și din sfera privată, sunt de părere că trebuie să investim cât mai mult din banii colectați de la cetățeni. Este și o formă de respect față de aceștia, astfel încât banul plătit cu trudă și sudoare de către ei să se regăsească în investiții. Tot secretul este să gestionezi chibzuit banul public. Este adevărat că avem un aparat de specialitate care ar trebui puțin ajustat. Cei care îndeplinesc condițiile de pensionare ar fi indicat să își depună dosarul de pensionare. Acolo unde suntem prea încărcați să se distribuie personalul în funcție de nevoile reale, corespunzător și raportat la volumul de muncă repartizat pe fiecare angajat, urmând să se facă o testare – acolo unde este cazul. Din păcate, aproximativ 65% din fondul colectat din taxe și impozite se cheltuie pentru funcționare. Restul banilor încercăm să îi dirijăm către proiecte, spre investiții.

Rep.: Cum a fost tranziția de la fosta la actuala conducere, din prisma proiectelor?

M.E.: Un lucru bun care s-a întâmplat la finele mandatului fostei administrații a fost semnarea contractelor pentru două proiecte. Este vorba de „Asigurarea mobilității în Municipiul Reghin, județul Mureș”, și „Modernizarea și dotarea Grădiniței cu Program Prelungit nr. 3 din Municipiul Reghin, județul Mureș”. La proiectul cu Mobilitatea urbană vorbim de autobuze hibrid și reabilitarea a patru străzi importante din oraș: Axente Sever, Ierbuș, Salcâmilor și Câmpului. Acum preluăm de fapt partea tehnică a proiectelor, lucrăm la implementarea și în unele locuri la corectarea anumitor greșeli. Sperăm ca la aceste proiecte unde a fost aprobată finanțarea, cum e și cazul Cinematografului „Patria”, să înceapă lucrările cât mai devreme.

Rep.: Care sunt proiectele noi, concepute de actuala administrație?

M.E.: Desigur, trebuie să vorbim și de partea noastră de proiecte. Avem multe idei bune, teme de proiectare, pe care le-am pus deja pe hârtie. Acestea au fost date unor firme de consultanță în vederea pregătirii documentației. Vrem să schimbăm multe la nivel de Reghin, și aici vreau să mă refer la zona centrală a orașului. Toate străzile care reprezintă un vector de pornire din zona centrală vor fi reabilitate, vorbim aici de o regenerare urbană, care implică inclusiv trotuare, zonă verde, covor asfaltic și pistă de biciclete acolo unde ne permite spațiul. Este un proiect pe care l-am dat în lucru, la care căutăm o sursă de finanțare. Alt proiect care ni-l dorim este o piscină acoperită, de asemenea proiect dat în lucru. Este o investiție extrem de așteptată de reghineni, să avem atât un ștrand cât și o piscină acoperită, care să funcționeze în toată perioada anului, atât sezonul cald cât și cel rece. De asemenea, o pistă de biciclete care va avea la bază un circuit închis care să cuprindă zona centrală, cartierele, Hala Agroalimentară, inclusiv digul râului Mureș. Și acest proiect este în lucru. Am fost inclusiv la ministrul Mediului, Tánczos Barna, care ne-a promis sprijin în găsirea unei variante pentru a putea investi, în condițiile în care digul nu ne aparține, să găsim o formă de concesiune sau orice altă soluție astfel încât să putem demara lucrările. În acest fel, pe toată suprafața digului am putea realiza o pistă de biciclete și zonă de agrement. Dorim să reluăm proiectul cu noul parc de la Pădurea Rotundă. Pentru a crea acea zonă de relaxare și parc pe care și-o doresc reghinenii, avem două posibilități. Putem relua varianta veche a proiectului dar pentru realizarea acestuia, conform expertizei, avem nevoie de aproximativ 5 milioane de lei. Așteptăm proiectul pentru cea de-a doua variantă, care va fi prezentat Consiliului Local, pentru a alege versiunea optimă. Această variantă ar fi realizată prin forte proprii, ne-am gândit la o zonă de agrement, simplificată dar atractivă pentru locuitori. Urmează un proiect extrem de frumos pentru care am muncit foarte mult, care are în vedere reabilitarea Parcului Tineretului și Muzeul de Științe Naturale „Ștefan Kohl”, muzeu care ar putea găzdui peste 2.000 de exponate extrem de valoroase. Este vorba aici de o clădire modernă care să o completeze pe cea veche existentă lângă Liceul Tehnologic „Lucian Blaga”, la care se adaugă reabilitarea Parcului Tineretului. Acesta va suferi o schimbare majoră, grație sprijinului arhitectului Robert Farczadi din Cluj Napoca, care vine cu idei foarte bune și care va face ca acest parc să fie la nivelul secolului XXI, nicidecum o scurtătură către Kaufland cum din păcate este în acest moment. Așteptăm să semnăm contractul de finanțare, după care vom putea implementa acest proiect care va fi o mândrie pentru municipiul Reghin. Sunt convins de acest lucru.

Rep.: Sunt proiecte care așteaptă să fie finalizate. Unul dintre acestea este Hala Agroalimentară. Ce se mai aude de acest proiect?

M.E.: Ea este finalizată în proporție de peste 99%. Practic, partea tehnică este gata. Avem parte din păcate de binecunoscuta birocrație. Ne mai lipsește branșamentul la gaz. De asemenea, mai avem de rezolvat partea de împrejurimi din zona halei, lucru care intră în sarcina noastră. Aici nu putem interveni până nu ne este predat amplasamentul. Investiția este una mult întârziată, cu cel puțin doi ani și jumătate. Sperăm ca lucrările să se finalizeze cât mai curând, astfel să putem da în folosință hala în cel mai scurt timp.

Rep.: Legat de străzile din oraș, câte din ele au nevoie de o reabilitare?

M.E.: Aproximativ jumătate din străzile din Reghin ar avea nevoie să primească un covor asfaltic nou. Exact pe acest considerent am început să căutăm cât mai multe surse de finanțare. Pe varianta CNI am găsit o soluție oarecum logică. Astfel, toate străzile care pornesc din zona centrală, respectiv Mihai Viteazul și Petru Maior, vor fi reabilitate. Asta înseamnă străzile Mihai Eminescu, Pictor Grigorescu, Coșbuc, Republicii, o parte din strada Pandurilor, Dealului, străzi care vor fi reabilitate pe finanțări. În aceeași categorie intră și Bulevardul Unirii. Precum am amintit mai devreme, e vorba de o regenerare urbană, pe lângă asfalt vor fi reabilitate trotuarele, zonele verzi unde e cazul, cu pistă de biciclete. Aici se adaugă cele patru străzi ce urmează a fi reabilitate prin proiectul de mobilitate urbană. De asemenea, avem proiectul prin Programul Operațional Regional care are în vedere reabilitarea, extinderea și dotarea Gimnaziului ”Florea Bogdan” și modernizarea străzii Apalina. Suntem în faza de precontractare, și sperăm că obținem finanțarea.

Rep.: Se poate vorbi de investiții din fondurile proprii?

M.E.: Trebuie să mă gândesc cum gestionăm banii pe care îi avem astfel încât să putem asfalta anumite străzi. În momentul de față scanăm un pic străzile care sunt mai circulate, ca apoi să le reabilităm. Tot în acest demers dorim ca în primăvara acestui an să relocăm sensul giratoriu de la Lidl, mai exact să-l mutăm la capătul străzii Duzilor, astfel încât ieșirea la strada Ienuțeni să fie mult mai confortabilă pentru șoferi. În acest sens, toată strada Duzilor urmează să suporte un covor asfaltic nou. De asemenea, între parcuri, cum cobori de la spital, structura de asfalt este destul de deteriorată, fapt pentru care va trebui schimbat. Nu în ultimul rând, dorim să continuăm asfaltarea spre ieșirea către Breaza, să continuăm reabilitarea începută în anii trecuți când am renunțat la Zilele Orașului și am asfaltat porțiunea din centru spre zona de acces către Piața Mare. Colaborăm cu o firmă în vederea găsirii soluțiilor în ceea ce privește capacele de canal. Acestea sunt sub orice critică, de aceea dorim să le aducem la un nivelul carosabilului, la fel cum s-a procedat în cazul străzilor Bujorului și Călărașilor.

Rep.: Cum vedeți bugetul pe acest an?

M.E.: Din păcate va fi un buget destul de slab. Principial, el va fi axat pe investiții, după asigurarea cheltuielilor de funcționare. O parte din buget va fi cheltuit pe pregătirea documentației spre finanțare. Bănuim care ar fi axele de finanțare ce urmează a fi deschise fapt pentru care ne-am axat pe anumite investiții, respectiv drumuri, infrastructură, piscină, zone de agrement, piste de biciclete, iluminat public. Noi avem ideile, știm ce vrem, iar firmele de consultanță urmează să găsească sursele de finanțare.

Rep.: Urmează deschiderea de șantiere la proiectele menționate. Care ar fi primele?

M.E.: Sunt cele legate de mutarea sensului giratoriu din zona Lidl și lucrările din cartierul Rodnei. Aici, cu forțe proprii putem să intervenim pentru a efectua lucrări de întreținere și reparații a părții carosabile. De asemenea, avem pentru cartierul Rodnei un proiect pentru un loc de joacă modern, situat între blocuri. Apoi urmează asfaltările de drumuri și Cinematograful „Patria”. În data de 8 martie va fi licitația și dacă nu vor fi probleme cu contestațiile, în curând vor începe lucrările care vor dura un an și jumătate.