Se cunoaște faptul că pe plan mondial ne confruntăm cu o mare problemă, de data aceasta nu una epidemiologică. Emisiile de dioxid de carbon și întețirea efectului de seră fac din planeta noastră un acvariu în care până la urmă vom fierbe cu toții.
Și comparația nu este atât de deplasată sau hiperbolizată pe cât s-ar crede la prima vedere. Este o problemă reală, pe care ar trebui cât mai repede să o rezolvăm până nu ne frigem ca niște creveți în unt topit. Prin urmare, Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ) își propune să vină în ajutorul diminuării și chiar opririi poluării cu combustibili fosili pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
Într-o conferință care a avut loc în Sala Mică de Ședințe a Consiliului Județean (CJ) Mureș, în data de 11 martie, susținută de reprezentanții Consiliului Județean Mureș, Ovidiu Georgescu, în calitate de vicepreședinte, împreună cu managerii publici responsabili de proiect, Andrea Magyarossy și Codruța Togan, au făcut cunoscut faptul că în România au fost identificate șase județe unde se poate vorbi de problema accentuată a poluării, Mureșul fiind pe listă.
În acest program, suma orientativă de fonduri europene alocată la nivel național este puțin peste 2 miliarde de euro, dintre care 0,937 miliarde de euro din Fondul de Tranziție Justă, 1,2 miliarde de euro Next Generation EU și 0,321 miliarde cofinanțare națională. Evenimentul s-a adresat membrilor Grupului de Lucru constituit cu scopul de a elabora Planul Teritorial de Tranziție Justă și din care fac parte reprezentanți ai diferitelor instituții care pot avea un rol important în lupta împotriva poluării.
„Județul nostru face parte împreună cu alte cinci județe din cele mai poluate județe ale țării. Scopul acestui program este de a diminua foarte mult emisiile de dioxid de carbon. Acest program are o valoare de 2,1 miliarde de euro, care dacă îl împărțim la cele șase județe, ajunge undeva la aproximativ 300 de milioane de euro, care ar putea fi accesați în următoarea perioadă, 2021-2027. Obiectivele de politică generală ale Uniunii Europene sunt cinci: o Europă mai inteligentă, o Europă mai verde, o Europă mai conectată, o Europă mai socială, o Europă mai apropiată de cetățenii săi. Programele care derivă din aceste obiective sunt finanțate de Comisia Europeană, pe un fond aproximativ de 31 de miliarde de euro, cu excepția PNDR-ului (Programul Național de Dezvoltare Rurală – n.r.) care este separat față de acesta. Se vor coordona de către Ministerul Fondurilor Europene și un program de Ministerul Transporturilor, anume Programul Național de Transport. Ministerul Fondurilor Europene este o autoritate de Management care are nouă programe pe care trebuie să le conducă. Dintre acestea nouă este și Programul Operațional Tranziție Justă, cu care dorim să colaborăm și să facem un plan în acest sens, ca în următoarea perioadă să putem accesa aceste fonduri”, a declarat Ovidiu Georgescu.
Un aer fără poluare până în 2050
Uniunea Europeană a stabilit ca până în anul 2050 ca țările componente să ajungă la zero emisii de dioxid de carbon. Pentru aceasta s-au alocat fonduri prin Programul Operațional Tranziție Justă. Fiecare dintre cele șase județe în care POTJ va fi implementat, va pune în aplicare proiecte în funcție de specificul local și necesități.
„Partea bună este că Programul Operațional nu a fost încă aprobat și se realizează în paralel cu Planurile Teritoriale și vor fi un subiect comun de negociere direct cu Comisia Europeană. Nu avem niște limite bine stabilite, ceea ce ne dă posibilitatea să fim cât mai deschiși la idei și să venim cu cât mai multe propuneri. Ca idee de bază, Programul a pornit de la ținta stabilită pentru anul 2050 de către Uniunea Europeană de a ajunge la zero emisii, o țintă ambițioasă care a fost preluată și la nivelul României, drept pentru care s-au alocat aceste fonduri. Ca pe termen lung să ajungem la această țintă, s-au stabilit niște priorități. Tranziție justă prin dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru că este evident că de aici poate veni atingerea obiectivului, investiții în tehnologii, infrastructuri pentru energie, cu rate cu emisii reduse, reducerea poluării și consolidarea economiei circulare și o tranziție justă bazată pe creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă. Diferența între planurile teritoriale va face specificul fiecărei zone. Există șase județe care beneficiază de aceste fonduri pentru a implementa măsuri”, a declarat Codruța Togan.
Vești bune, totuși, pentru Mureș
Chiar dacă este pe lista celor mai poluate județe din România, există, totuși și o veste bună pentru județul Mureș. Spre deosebire de colegele sale de poluare, Mureșul nu riscă, prin implementarea POTJ să sufere o creștere a ratei de șomaj. După cum explică și Codruța Togan, tranziția către tehnologiile sustenabile nu va crea o gaură în forța de muncă, spre deosebire de orașele miniere, unde tranziția înspre combustibili nefosili va impacta rata șomajului. Prin urmare, Mureșul poate să construiască fără să dărâme prea mult.
„Partea bună pentru județul Mureș este că impactul acestui obiectiv de tranziție nu vine neapărat asupra forței de muncă. Din analiza consultanților, contractată direct de către Comisia Europeană, rezultă că în județul Mureș nu se pune problema de creștere a nivelului de șomaj, cum sunt în zonele miniere unde automat trebuie să scadă extracția cărbunelui, iar acolo vor exista oameni care vor rămâne fără locuri de muncă. La noi, din analiza făcută până în acest moment, nu se pune problema de a se închide anumite sectoare sau de a crește rata șomajului și atunci avem posibilitatea să ne focusăm pe dezvoltarea de tehnologii, sprijinirea IMM-urilor să investească, să producă. Pentru acest lucru avem nevoie de idei. Cel puțin până la această dată am determinat un teritoriu, fiind una dintre condiții. Deși suma pare mare, atunci când stai să te gândești la ce investiții ai putea să faci, suma nu mai e atât de mare. Astfel, este greu să investești în tot județul și pe principiul de unde apare cea mai mare poluare și pe principiul de a avea un teritoriu bine definit, ne-am gândit la un teritoriu care unește Zona Metropolitană cu zona Târnăveniului, cuprinde Iernutul. Aici ar trebui să se concentreze investițiile și măsurile. Până în acest moment am făcut niște analize, în colaborare cu Azomureșul și cu Romgazul, întrucât sunt principalii factori în acest plan, și în etapa următoare trebuie să ne concentrăm asupra măsurilor pe care dorim să le propunem”, a specificat managerul public.
Un concurs de idei „green”
Reprezentanții instituțiilor vizate care fac parte din Grupul de lucru vor propune planuri pentru „tranziție justă”, toate având același obiectiv: eliminarea poluării. Desigur, ideile pot fi dintre cele mai diverse, după cum exemplifică Ovidiu Georgescu, acestea pornind de la implementarea de tehnologii noi, până la introducerea în școlile profesionale cursuri care să pregătească forță de muncă pentru instalarea și mentenanța panourilor fotovoltaice, de pildă sau oricărui fel de tehnică non-poluantă.
„Rolul dumneavoastră este să vă gândiți, să propuneți, prin intermediul consultanților dumneavoastră în accesarea de fonduri europene, proiecte finanțabile care să ajute la îndeplinirea obiectivului din acest program. În spatele combinatului este un parc ecologizat de câteva zeci de hectare. Nu se pot face construcții pentru că nu se poată săpa la mai mult de un metru pentru că există o folie ca să nu iasă reziduurile la suprafață. Dar, aici se poate face un parc fotovoltaic. Dacă sunt 30 de hectare, ies 30 de megawați. Dacă aceștia îi are Primăria, atunci se bucură că nu mai plătește nici un fel de curent, chiar primește bani. Este o idee, după mine, o idee bună pentru acest program de tranziție justă. O altă idee este cea de decontaminare a batalului de la fostul combinat Chimic din Târnăveni. În urma lucrărilor de la Bicapa și Carbidfox, au rămas un număr de bataluri de reziduuri toxice. Ce ar fi dacă s-ar înființa o fabrică cu capacitatea de a extrage aceste elemente chimice, le-ar valorifica și în urma acestui proces să decontaminăm toată zona. Chiar dacă terenul este proprietate particulară și mediul privat în colaborare cu Primăria are acces la aceste fonduri. O altă idee este de dezvoltare de stații electrice de încărcare auto la toate UAT-urile, la început în municipii și orașe. Fiecare Primărie să aibă într-o zonă centrală niște stații de încărcare și să ofere facilități celor care achiziționează mașini electrice. Există o strategie RIS, Strategia de Specializare a Inteligenței. Această strategie de specializare a inteligenței se adresează instituțiilor școlare și universităților. Se pot gândi cursuri de reconversie sau diversificare profesională relativ la energia verde. Inclusiv se pot gândi clase școlare profesional în care copiii să dobândească aptitudini complexe. La o instalație fotovoltaică, un muncitor care face o astfel de instalație trebuie să fie și mecanic, să știe să monteze pe acoperiș niște elemente mecanice de fixare, trebuie să fie și electrician, ca să știe cum să conecteze aceste panouri între ele și la unitatea centrală, trebuie să fie și un mic informatician pentru că invertorul are un program și acest program trebuie setat și pornit. Toate acestea împreună pot fi niște abilități profesionale care pot fi dobândite prin niște clase specializate. La ora actuală nu există oameni pregătiți pentru a monta, a întreține, a pune în funcțiune un astfel de sistem sau a repara un astfel de sistem”, a conchis Ovidiu Georgescu.
Alex PĂTRAȘCU
