Home / Administratie / VIDEO. Cuci, comuna cu pământ arabil folosit la maxim!

VIDEO. Cuci, comuna cu pământ arabil folosit la maxim!

Distribuie

Când mai vin străini în vizită, propun să îi ducem pe toți în vizită prin comuna Cuci, pentru că acolo avem ceva cu care să ne mândrim că suntem mureșeni. Și da, putem să spunem că uite, românul nu trage chiulul așa cum se mai aude în ecou peste mări și țări. Cuci este o comună în care, conform spuselor primarului Ilie Șuta, într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi, tot pământul arabil din localitate este folosit și exploatat într-ale agriculturii.

Desigur, comuna nu este ferită de probleme, în special de cele naturale, dar cât se poate lucra, cucienii au făcut-o. Norocul face că și pământul este fertil, fiind pe malul Mureșului, iar trei sate din comună dispun și de sistem de irigații modernizat. Desigur, perioada de pandemia nu a fost propice comunei, din punct de vedere al bugetului și investițiilor, dar cât s-a putut face, s-a făcut, ca să ne folosim și de un soi de tautologie. 

„Comuna a trecut destul de bine prin pandemie. Am luat măsurile necesare chiar de la începutul pandemiei. Am oferit măști întregii populații, dezinfectant, am dezinfectat străzile, trotuarele, instituțiile publice, școlile, alimentarele, stațiile de autobuz. Nu am avut probleme din punctul acesta de vedere. Momentan suntem la zero cazuri în comună. Din celălalt punct de vedere, al bugetului, nu a fost ușor. Nu am reușit să facem ceea ce ne-am propus, deoarece nu au existat bani. Înainte am avut vreo doi trei ani buni, având în vedere că aici la Cuci era punctul de lucru la autostradă. Am avut niște venituri bunicele de la ei și am reușit să mai facem una, alta. Am avut pe PNDL 1(Programul Național de Dezvoltare Locală – n.r.) o pasarelă peste râul Mureș la legătura dintre Dătășeni și Cuci, centrul de comună. La PNDL 2 am avut asfaltări în Petrilaca, Orosia și Dătășeni. Suntem în proporție de 92% spre finalizare. Pe Fonduri Europene, pe GAL (Grup de Acțiune Locală – n.r.), avem în jur de 1,9 kilometri în satul Dătășeni. Alte investiții nu am putut face deoarece bugetul nu ne permite”, a declarat Ilie Șuta.

Cultură pe ogor și cultură în cap

Este plăcut să constați că, cel puțin în mediul rural sau în orașele mici, se pune un accent foarte mare pe modernizarea instituțiilor de învățământ. Bine, pandemia și-a cam făcut de cap cu lecțiile online, în special în zonele în care există (încă!!!!) elevi care nu au acces la internet sau la calculator personal acasă. Totuși, reprezentanții Primăriei din Cuci au în vedere dotarea cu tehnologie și modernizarea școlilor. Timpuri noi cer tehnologii noi.

„Avem scrise niște proiecte, depuse cereri pentru TIC, dotarea școlilor pe fonduri europene. Așteptăm să vedem. Astea includ inclusiv tablete pentru copii, mărirea vitezei internetului, table inteligente. Tot ce era necesar am făcut. Proiectul este în valoare de 500 de mii de lei, în funcție de numărul de copii. La noi, învățământul s-a făcut online, ca în toată țara. Dar acum suntem în scenariul verde, a început școala, nu avem probleme. Chiar ieri am discutat cu asistenta și cu doamna doctor dacă pe la școală sunt probleme și nu sunt. Au existat și chestiuni problematice, pentru că nu toți copiii au fost dotați cu calculatoare personale acasă, cu tablete”, a spus edilul-șef al comunei.

Primăria, din Castel, la clădire nouă

Investițiile pe care reprezentanții Primăriei din Cuci le-au făcut de-a lungul timpului au fost multe, dar s-au bazat în principal pe infrastructură. Una din cele mai importante schimbări au fost în ceea ce privește clădirea în care reprezentanții Primăriei Cuci își desfășoară activitatea. Anterior, sediul Primăriei era la Castelul Degenfeld, apoi, în urma retrocedării, a fost construită, între 2008-2010, noua clădire care deservește ca leagăn al tuturor deciziilor care se iau în Comuna Cuci.

„Când am devenit primar, am zis că drumul de acces la nivel de sate trebuie să fie în stare bună. Am reușit pe fonduri europene, pe SAPARD, dar și pe altele, să asfaltez toate drumurile comunale, adică toate drumurile de legătură cu Centrul. SAPARD Cuci – Petrilaca, drumurile de legătură din Orosia și Dătășeni le-am făcut pe alte fonduri, dar tot europene. Spun că sunt foarte importante, deoarece având accesul în sate altcumva s-au mișcat, spre exemplu, mașinile de lapte, produsele agricole. Nu au existat probleme din cauza faptului că drumul e rău și să nu intre pe acele străzi. Drumurile au fost importante. Anterior, Primăria era la Castel (Degenfeld – n.r.), dar a fost revendicat. Primăria actuală a fost ridicată între 2008-2010. Sediul Primăriei a fost tot o investiție în timpul mandatelor. La fel și Sediul Căminului Cultural, care nu exista anterior la Cuci. Școala a fost reabilitată în totalitate, încălzire centrală, izolare, geamuri termopane din 2007. Eu spun că acestea sunt investiții foarte bune pentru comună. Apa, în schimb, este o problemă mare. Am avut proiect din 2009 care a fost declarat eligibil, dar momentan fără sursă de finanțare. Acum nu se poate, deoarece suntem în Master-Planul Județului (Mureș – n.r. ) și așteptăm ce se va face. La discuțiile pe care le-am avut de curând cu domnul Președinte (al Consiliului Județean Mureș – n.r.) pe Planul Național de Redresare și Reziliență se pare că vor depune ei la nivel de județ. Pe același program ne-a întrebat și pe noi dacă avem ceva. Noi avem un braț mort al râului Mureș pe care le-am cerut să îl introducă la nivel de Județ pe acest program cu zonă de agrement, spații verzi, pescuit sportiv. E păcat că se apropie de 10 hectare. Ar fi un aducător de profit pentru Comună”, a specificat Ilie Șuta.

Mână de lucru puternică

Autostrada a deschis noi oportunități pentru investiții în zona comunei Cuci. Mai mult, cei care se gândesc să facă acest lucru, vor fi sprijiniți nu doar de Primărie, dar și de localnici. Mulți dintre ei fac naveta în localități învecinate pentru locul de muncă. În opinia lui Ilie Șuta, majoritatea ar prefera să aibă un loc de muncă în comună, așa că dacă oportunitatea se ivește aceștia vor fi mai mult decât bucuroși să susțină noii investitori prin a le oferi forță de muncă.

„Având în vedere că acum s-a deschis autostrada de la Ungheni la Chețani care trece prin zona comunei Cuci, eu cred că în următorii 20 de ani, zona de dezvoltare va fi între punctele astea de coborâre de pe autostradă. De la Iernut la Câmpia Turzii. Eu cred că vor fi zone bune de dezvoltare. În 2019 mi-am terminat planul de Urbanistică Generală, pe care l-am susținut la Ministerul Dezvoltării și aici noi avem pe o suprafață de 11 hectare fostul Complex de Îngrășare al Taurinelor, care momentan e cumpărat de un italian. Era fabrică de mobilier, apoi a fost punctul de lucru la autostradă și după finalizarea lucrărilor de la aceasta, dorim să facem un mimi Parc Industrial acolo. Sunt 16 hale de producție. O zonă de dezvoltare aduce bani. La asta se adaugă și zona geografică în care suntem amplasați. Suntem între două orașe mici, Iernut și Luduș, între două orașe mari, Târgu Mureș și Cluj-Napoca, dar și între două aeroporturi. Eu spun că vor fi investitori pentru că suprafețe de teren sunt pe marginea autostrăzii Pentru locuri de muncă avem navetiști care merg la Luduș, la Parcul Industrial Sânpaul, Iernut. În zona asta sunt oamenii angajați. Dacă ar veni investitori în zonă ar găsi mână de lucru pentru că oamenii ar prefera să nu mai facă naveta. Primăria poate sprijini noii investitori la autorizații, la orice. Până acum, pe orice investitor, dacă s-a putut la nivel de comuna Cuci, l-am sprijinit în orice s-a putut. Romgazul, în urmă cu 4-5 ani s-au făcut niște sondaje prin zonă pentru gaze. Am găsit în satul Petrilaca și am și dat Certificatul de Urbanism pentru construcția unei sonde. Avem și un parc fotovoltaic de 10 ani. Până acum, toți investitorii au fost mulțumiți de sprijinul Primăriei. Pentru ei contează foarte mult”, a exprimat primarul comunei Cuci.

Agricultura din Cuci, punctul forte

Dintre toate, cucienii excelează la agricultură. Conform edilului șef, absolut tot pământul arabil este folosit pentru cultivare. Mai mult, producția este ajutată și de faptul că există un sistem de irigați în trei sate, iar pământul este fertil mulțumită râului Mureș. Desigur, râul pune și anumite probleme. Acolo, desigur, ar merita o investiție a statului, o îndiguire, pentru a nu mai inunda localitatea cu orice ocazie. Unde există loc de mai bine, este în zootehnie. Aici investitorii pot găsi o zonă deschisă oportunităților.

„La noi în comună, agricultura este bine. Mă bucură faptul că sunt oameni tineri care s-au întors. Unii dintre ei au fost plecați în străinătate la lucru, s-au întors și au investit aici și lucrează 400 de hectare, 200 și încet, încet care se dezvoltă foarte frumos. Problema este, în opinia mea, în zootehnie, care este la pământ în comună. Numărul de vaci este scăzut drastic. Mai există oi și în Petrilaca o singură fermă de vreo 80 de capete, în rest în sate la cetățeni nu mai sunt vaci. În satul Cuci mai sunt 10 vaci. Motivul este că nu era prețul plătit și condițiile care s-au impus. Oamenii au preferat să meargă în Luduș și Iernut la lucru, în loc să investească în producția de lapte. În agricultură am vorbit cu mai mulți, ca să mai și schimbăm, să nu avem doar grâu, porumb, sfeclă. Ar trebui ceva noutăți care să meargă mai bine. Zonele de deal, de exemplu, care nu se pretează la porumb, dar se pretează la fructe de pădure, coacăze, zmeură. Dar la noi nu există pământ nelucrat. Și asta mă bucură. Când am venit eu în  Primărie era lucrat undeva la 50-60%. Acum este lucrat tot. Există și perspective de dezvoltare. Am avut trei grădini de legume în perioada CAP-ului. Avem Mureșul lângă noi, deci încă există posibilitatea irigării în trei sate. Dacă este secetă, solul nu simte. Și s-au făcut producții foarte mari și gustoase. Nu se puteau compara cu ce este acum în supermarketuri. Este acum un tânăr care a început cu trei-patru solarii, cu căpșuni afară. Rămâne de văzut. Probabil se vor lua și alții după el când vor vedea că se câștigă mai bine decât cu porumbul sau cu grâul”, a conchis Ilie Șuta.

Alex PĂTRAȘCU


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Dotări noi pentru școala din Acățari

Distribuie Conducerea Primăriei Comunei Acățari a atribuit, în data de 18 martie 2024, societății Dac …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.