Home / Politic / Dumitrița Gliga (PSD): ”Pământul strămoșesc nu este de vânzare!”

Dumitrița Gliga (PSD): ”Pământul strămoșesc nu este de vânzare!”

Distribuie

Președintele interimar al PSD Mureș, deputatul Dumitrița Gliga, a susținut miercuri, 17 martie, în plenul Camerei Deputaților, declarația politică intitulată ”Pământul strămoșesc nu este de vânzare.”

”Sub pretextul unor intenții bune, 61 de senatori și deputați din partidele coaliției de guvernare au depus la Senat un proiect de lege care vizează măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan, cu efecte catastrofale pentru agricultura românească și siguranța alimentară. Știu că ideea de patriotism s-a perimat în România, dar toate statele membre UE ajută și susțin atât sectorul agricol, precum și producătorii agricoli autohtoni, condiționând sau limitând posibilitatea persoanelor fizice sau juridice străine de a achiziționa terenuri agricole. În condițiile în care aproape jumătate din terenul agricol românesc deja nu mai aparține românilor, fac apel la Guvernul României să nu pună și mai mult în pericol siguranța națională. Avem înainte de toate o datorie sacră față de strămoșii noștri, al căror sânge a stropit fiecare palmă de pământ pe care călcăm noi astăzi. Dacă ne vindem și pământul de sub picioare, cum mai putem noi spune că România este țara noastră?! Profund mâhnită de acest proiect de lege, am depus astăzi la Parlamentul României o declarație politică, pentru a stopa aceste măsuri care dezavantajează agricultorii autohtoni și favorizează interesele străine și aștept de la colegii mei parlamentari, indiferent de partidul de proveniență, să demonstreze că pot face front comun măcar o dată și că se pot coaliza în apărarea interesului national”, a precizat Dumitrița Gliga, deputat PSD de Mureș.

Redăm, în rândurile de mai jos, conținutul integral al respectivei declarații politice:

”Zilele trecute, 61 de deputați și senatori din partidele coaliției de guvernare au depus la Senat un proiect de lege care vizează, printre altele, modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan.

Cusută cu ață albă, această inițiativă ascunde, sub pretextul unor intenții de bună credință, un plan ale cărui efecte pot deveni catastrofale pentru agricultura românească, în special în Transilvania, acolo unde terenurile sunt extrem de fragmentate, iar comasarea și intabularea acestora este anevoioasă.

Colegii mei din PSD au încercat, anul trecut, prin Legea 175/2020, lege promulgată de Președintele României, să ofere o impulsionare sectorului agricol românesc și să interzică achiziționarea de terenuri extravilane de către străini. Această lege ar fi trebuit să intre în vigoare la data de 13 octombrie 2020, iar Guvernul ar fi trebuit să emită normele de aplicare a legii până la data de 15 noiembrie 2020. În schimb, în total contrast cu demersurile multor altor state europene, Guvernul nostru a decis inițial să împiedice procedural intrarea în vigoare a legii propuse de PSD, nepublicând normele de aplicare, pentru ca mai apoi să amâne termenul de intrare în vigoare până în luna februarie 2021.

Spre surprinderea mea, politicieni care se autoproclamă patrioți și apărători ai interesului național au preferat să se ascundă în spatele unor proceduri și să abuzeze anumite frânghii ale puterii, pentru a vinde și una dintre puținele resurse care ar fi putut contribui la relansarea economică a României: pământul strămoșesc. În acest context, nu pot decât să remarc cu tristețe faptul că, pe zi ce trece, coaliția de guvernare se îndepărtează din ce în ce mai mult de interesul poporului român, acela de a se bucura de autonomia oferită de resursele naturale.

Mai mult, în timp ce statele membre UE ajută și susțin atât sectorul agricol precum și producătorii agricoli autohtoni, condiționând sau limitând posibilitatea persoanelor fizice și/sau juridice străine de a achiziționa terenuri agricole, în România, noi ne grăbim să cedăm siguranța alimentară a țării pe mâinile unor interese străine.

Din punctul meu de vedere, agricultura ar trebui să facă parte, în România, din infrastructura critică. Avem pământ fertil și calitativ, care nu trebuie să devină niciodată monedă de schimb în negocierile politice externe și care trebuie protejat, prețuit și exploatat așa cum și-ar fi dorit strămoșii noștri, ctitorii neamului, al căror sânge a curs pe aceste ogoare pentru fiecare centimetru de pământ.

Mi-aș dori ca toți colegii mei parlamentari, indiferent de partidul de proveniență, să demonstreze că pot face front comun măcar o dată și că se pot coaliza în apărarea interesului național. Având în vedere că aproape jumătate din terenul agricol românesc deja nu mai aparține românilor, fac apel la Guvernul României să nu pună și mai mult în pericol siguranța națională și să demareze, similar prietenilor noștri europeni, proiecte prin care să ofere ajutoare cetățenilor români să cumpere și să comaseze terenuri agricole atât în România, cât și în afara granițelor. Dacă străinii se bat pe pământul românesc, de ce nu încercăm și noi să le urmăm exemplul?

(Redacția)


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Dr. Rădeanu Iulia-Maria. ” Încet, ne apropiem de un număr de 70 de copilași care poate astăzi nu ar fi existat”

Distribuie Promovarea Asociației Generații Iubite și Octrotite (GIO), chiar dacă am face-o săptămânal, tot nu …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.