VIDEO: APIA Mureș, liant între fermieri și bunăstare

De când România a aderat la Uniunea Europeană (UE), referindu-ne acum doar la industria agroalimentară, atât țara, cât și fermierii individuali s-au dezvoltat considerabil. Într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi, directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Mureș, Ovidiu Săvâșcă, a declarat că România a devenit un concurent performant pentru fermele din occident, care poate au o vechime și un istoric mai important decât cele din România.

„Eu cred că fermierii nu ar dori să se întoarcă în anii anteriori celor în care au beneficiat de aceste plăți de la Uniunea Europeană (UE), cât și de partea de co-finanțare. Se știe că 82% este partea de finanțare UE, iar 18% este co-finanțare din partea statului membru, în speță, partea bugetului național al României. Cu siguranță, dacă am merge și ne-am uita cum arată terenurile pentru comparație, nu mai găsim o parcelă de pământ nelucrat. Dacă intrăm în ferme nu mai vedem acele relicve de utilaje cu care s-a lucrat până în anii 2007-2010. Fermierii au început să capitalizeze aceste ajutoare care au venit de la Uniunea Europeană, atât prin APIA, cât și prin cealaltă agenție, AFIR, pe partea de proiecte. Sunt bani care se văd la fața locului, atât în ferme, cât și în terenuri, care au ajuns la o competitivitate care concurează cu ferme din occident cu vechime mult mai mare în cadrul Uniunii Europene. Noi am devenit un real concurent pentru piața europeană. Fermierii români și, în speță, cei din județul Mureș, au ajuns la o performanță atât din punctul de vedere al culturilor, cât și al dotărilor cu echipamente a fermelor încât au ajuns să concureze cu fermieri care au o tradiție și au aceste ajutoare cu mulți ani înainte față de România”, a afirmat directorul executiv al APIA Mureș.

Subvențiile UE, bunăstarea agricultorilor 

Când vine vorba de sumele primite ca subvenții de fermierii și agricultorii români de la UE, directorul executiv al APIA Mureș a precizat că acestea au fost investite înapoi performanța tehnică. Astfel, cu toată că am avut un „handicap” din acest punct de vedere înainte de 2007, după aderarea României la UE se poate observa cum bunăstarea agricultorilor și fermierilor a crescut substanțial.

„Românul întotdeauna a fost învățat să prindă din mers și să se adapteze mult mai repede pentru că așa au fost condițiile. Iată și pe partea de agricultură, cu siguranță nimeni nu o să se mai uite în urmă la ce a fost. Se vede clar într-o bunăstare și în faptul că ai acces la tot ce înseamnă inputuri, semințe, utilaje performante. Și ai avut și aceste ajutoare financiare atât în ceea ce înseamnă  plățile directe cât și parte de proiecte prin care ai putut să îți dezvolți ferma. E un ajutor substanțial. Nu e tot una să mergi să cumperi ceva 200 de mii de euro și să dai banii jos sau să dai 50 de mii de euro și restul să fie parte de co-finanțare de la Uniunea Europeană. Am fost personal în ferme de la nivelul județului Mureș și nu numai. E o creștere semnificativă a tot ceea ce înseamnă performanță, din toate punctele de vedere: și cu parcul tehnologic, dar și cu partea de culturi cu suprafețe de culturi lucrate, cu capacitate de producție crescută”, a menționat Ovidiu Săvâșcă.

Fermierul român a crescut ca în basme

România a ajuns să facă o concurență fermelor occidentale printr-o dezvoltare ca în basme. Conform lui Ovidiu Săvâșcă, după aderarea României la UE, beneficiind de subvențiile menționate anterior, fermierul român s-a dezvoltat în 15 ani ca alții în 30. Mai mult, România a avut în anii anteriori cea mai mare suprafață cultivată cu porumb din Uniune. Acest lucru s-a datorat și relației strânse dintre APIA și fermieri.

„În anii anteriori eram, de exemplu pe primul loc la suprafețele de porumb din Uniunea Europeană. Nu ne mai uităm înapoi. Mergem doar înainte. Pe același trend cu toate țările membre UE și toți fermierii care activează la nivelul Uniunii Europene. Este lupta aceasta pentru performanță, de a scoate cât mai mult de ceea ce înseamnă atât zootehnie cât și vegetal. România, care este în al 15-lea an de când beneficiem și suntem țară cu depturi depline în Uniunea Europeană, a crescut poate cât alții în 30 de ani. Din punctul de vedere al relației dintre administrație, APIA, și fermieri eu întotdeauna am mers pe o relație de colaborare, de parteneriat cu fermierii. Am și indus, dar și impus atât mie cât și colegilor cu care lucrăm în această instituție, o relație de parteneriat cu fermierii, întrucât noi suntem parteneri cu aceștia. Noi suntem un intermediar de la Uniunea Europeană prin acest flux de gestionare al fondurilor și prin faptul că noi certificăm că acești bani sunt acordați cu legalitate, regularitate și cu eligibilitate către fermierii care accesează aceste fonduri. Suntem onorați și mândri că putem veni în sprijinul celor 25 de mii de fermieri și iată că, la nivelul județului Mureș, an de an o sumă de 100 de milioane de euro intră și sunt bani care se pot verifica și se văd în ceea ce înseamnă agricultura județului Mureș”, a specificat directorul executiv al APIA Mureș.

Județul Mureș, loc fruntaș

În ceea ce privește județul Mureș, acesta ocupă locul 10 în funcție de numărul de fermieri, dar se află pe podium când vine vorba de sectorul zootehnic al vacilor de lapte. Mai mult decât atât, culturile de sfeclă de zahăr sunt bine reprezentate în județ. Faptul este important în special pentru că subvențiile pentru ea sunt mari, anume 1.200 de euro pentru un hectar cultivat cu sfeclă de zahăr.

„Suntem undeva pe locul 10 ca număr de fermieri, iar pe anumite sectoare, anume pe sectorul vacă de lapte, de pildă, suntem pe locul 2-3 pe țară. Pe partea de zootehnie stăm foarte bine, atât la ceea ce înseamnă numărul de bovine cât și ovine ca prime. Județul Mureș întotdeauna a avut un istoric, datorită și reliefului județului, în zootehnie, care a fost bine reprezentată, chiar și partea de vegetal, culturile de lucernă, de exemplu. Sfecla de zahăr este de asemenea bine reprezentată. La un moment dat existau două fabrici de prelucrare a sfeclei de zahăr. Sfecla de zahăr este una din cele mai bine plătite, subvenționate culturi. La nivelul anului 2020, aproximativ 3.500 de hectare au fost cultivate cu sfeclă de zahăr. Aceasta este subvenționată undeva la 1.200 de euro pe hectar”, a punctat Ovidiu Săvâșcă.

APIA și fermierii, relație de fraternitate

Multe dintre realizările menționate mai sus au fost posibile și relației strânse care există între agricultorii și fermirii din județul Mureș și filiala județeană a APIA, care mereu a sprijinit și îndrumat beneficiarii.

„Avem o multitudine de scheme de sprijin și o paletă mare în ceea ce înseamnă tot ce fermierii pot accesa prin APIA. Jumătate din UAT-urile (Unități Administrativ Teritoriale – n.r.) județului Mureș beneficiază de aceste plăți de agromediu, binecunoscutele plăți suplimentare la pășuni. Dacă vorbim de 180 de euro media pe hectar, schemele de plăți directe pe suprafață, pentru aceste zone unde sunt cunoscutele pășuni cu înaltă valoare naturală beneficiază între 130-310 de euro suplimentar la hectar. Toate aceste avantaje pe care le are județul Mureș concură la accesarea acestor sume de bani consistente. Ne vedem și noi aici ca un actor principal prin prisma faptului că ssuntem co-interesați ca fermierii să fie informați și să poată beneficia de tot ce înseamnă scheme de sprijin care se pot accesa prin APIA și, mai mult decât atât, aceștia să și aplice pentru ele. Acesta este rolul nostru, al APIA: să fim un intermediar între toate sumele de bani pe care le pune Uniunea Europeană la dispoziția României și fermierii care, de multe ori, în viața de zi cu zi nu au acces la informație. Aici intervenim noi, să spunem care sunt schemele din acest an, care sunt schemele de sprijin, cum se pot califica pentru ele etc. Nu s-a pus vreodată problema să avem un deficit de comunicare și, sper că aceasta este și impresia lor față de APIA, că ne consideră parteneri”, a conchis Ovidiu Săvâșcă.

Alex PĂTRAȘCU