Home / Agricultura / Proiect de 2 milioane de euro pentru dezvoltarea acvaculturii din Tăureni

Proiect de 2 milioane de euro pentru dezvoltarea acvaculturii din Tăureni

Unul din punctele forte, din punct de vedere geografic, cel puțin, al comunei Tăureni este că există un potențial mare de dezvoltare pe lacul omonim, fapt pe care primarul, Ovidiu-Petru Oltean, după cum mărturisește într-un interviu acordat recent cotidianului Zi de Zi, încearcă să îl fructifice. Dar, din același punct de vedere (al geografiei, bat-o vina), comuna Tăureni, aflată în zona de Câmpie din județul Mureș, duce lipsa unei surse sigure de apă curentă. Și aici nu ne referim la faptul că nu există apă potabilă (din contră), ci că, după cum afirmă primarul comunei, în perioade de secetă prelungită izvoarele folosite ca sursă pentru rețeaua de apă a localităților nu mai pot alimenta conform necesităților.

Dezvoltare fără sursă de apă?

Din acest motiv, din comuna Tăureni au plecat doi investitori (două fabrici) în ultimii cinci ani. Cu toate că tăurenii se pot bucura de o infrastructură care asigură apă curentă în aproape toate locuințele din zonă, sursa nu poate face față cerințelor în anumite condiții. Iar problema nu este doar a tăurenilor, ci a mai multor comune din zona de câmpie. În acest sens, primarul declară că a făcut mai multe demersuri, dar nu poate implementa o soluție permanentă întrucât s-a „lovit de Master Planul” Aquaserv-ului. Conform lui Ovidiu-Petru Oltean, până când localitățile din Câmpie vor fi alimentate cu apă prin acest proiect, anume în 2029, zona ar putea suferi din punct de vedere economic tocmai din această pricină.

„Noi am făcut tot ce înseamnă rețea de apă potabilă, avem distribuție în interiorul localității, avem stație de epurare, canalizare, însă ne lipsește surse de apă. Avem sursă de apă din izvoare, însă în condiții de secetă prelungită avem probleme serioase. Nu doar Tăureniul, ci vorbim și de Sânger, Papiu, Zau de Câmpie, Valea Largă, Miheș, Grebeniș, Șăulia. Toate zona de câmpie a fost lăsată de izbeliște, din păcate, de către actorii județeni. Prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pe care am constituit-o toate comunele acestea din zona de câmpie am încercat în repetate rânduri să aducem o magistrală de la Luduș până la Grebeniș, să alimentăm toată zona cu apă. Însă, ne-am lovit de un Master Plan promovat de către operatorul regional de apă Aquaserv, care în trei ani de zile a reușit să treacă de etapa de atribuire, consultanță pe Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM). Din discuțiile pe care le-am avut cu conducerea Aquaserv, cel mai rezonabil termen prin care am putea fi alimentați cu apă zona de câmpie ar fi anul 2029. Or, până atunci vă garantez că toată zona va muri din punct de vedere economic. Avem o promisiune acum de la nivel de conducere a Camerei Deputaților că ne vor sprijini pentru extinderea magistrale de la Luduș măcar până la Zau de Câmpie. Acesta este motivul pentru care am pierdut, mă refer aici la Tăureni, două investiții majore. În anul 2017 am pierdut o făbricuță de procesare a laptelui, din cauză că nu aveam apă curentă care să poată asigura procesul tehnnologic. Apoi, în 2019 am pierdut o fabrică de transformatoare pentru electricitate, din aceeași cauză: lipsa apei potabile”, a specificat primarul.

Soluții provizorii din bugetele locale

Până când Master Planul companiei de furnizare a apei în regiune va fi terminat, primarul afirmă că încearcă să găsească soluții mai mult sau mai puțin „provizorii” la această problemă printr-o „alianță” a bugetelor locale.

„Până în 2029 facem toate eforturile pentru a duce oarecum cu o contribuție de la bugetul de stat și o contribuție din partea bugetelor locale magistrala măcar până la jumătatea drumului. Încercăm și sperăm că vom și reuși pentru că avem tot felul de legi care se bat cap în cap. Însă, printr-o modificare a unor ghiduri a comunității europene, avem noroc că ne va da voie celor care avem distibuție interioară să ducem sursa de apă, acea sursă care ne lipsește nouă în zona de câmpie. De aceea zona de câmpie este subdezvoltată pentru că cei care au condus județul au dus fondurile mai mult către zona Sovata, UDMR. Mie nu îmi e frică să o spun. Vreau să se înțeleagă că și aici în zona de Câmpie avem undeva la 48.000 de locuitori care suferă și nu se pot dezvolta deoarece există o viziune oarecum indusă. Dar nu e de vină cine mănâncă șapte pâini, e de vină cine i le dă. În cazul de față, e de vină Bucureștiul că permite astfel de dezvoltări pe criterii oarecum clientelare”, a declarat Ovidiu-Petru Oltean.

Acvacultura, potențial vizat

Totuși tăurenilor le rămâne posibilitatea de a se dezvolta „acvatic” folosindu-se de oportunitățile pe care lacul Tăureni le oferă. Suprafața de 176 de hectare de luciu de apă a fost dată în concesiune unui investitor privat, de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), care a reușit să atragă 2 milioane de euro din fonduri europene pentru dezvoltare. Există perspective pentru Administrația comunei Tăureni de a crea în jurul acestei afaceri private un punct de atragere a turiștilor. Mai mult, conform lui Ovidiu-Petru Oltean există planuri și dorințe pentru două festivaluri, anume Festivalul Peștelui sau Festivalul Câmpiei, care ar putea fi organizat pe o suprafață de teren deținută de administrația comunei.

„Tăureniul are un potențial extraordinar, având o salbă de lacuri cu o suprafață de 176 de hectare de luciu de apă. Această suprafață de luciu de apă a fost, oarecum, dată de către ANPA în administrare specială la SC Piscicola Tăureni. E un investitor care în ultimii doi ani de zile a câștigat un proiect pe fonduri europene de 2 milioane de euro. Deja a trecut la partea de regularizare, curățare, montare camere de supraveghere pe toată salba de lacuri. S-au dotat cu tractoare, bărci, plase de pescuit. Mai au în proiect și construcția unei pensiuni. Sper ca și din punctul acesta de vedere să aducă un plus la economia locală, să putem atrage turiștii în zonă. Pe acvacultură se pare că putem dezvolta comuna. Sigur, se pot organiza și competiții. Eu în 2018 am făcut prima ediție a Festivalului Peștelui. Din motive financiare nu am mai continuat, dar să sperăm că în momentul în care ieșim din pandemie putem aloca sume și pentru astfel de activități. Noi avem o suprafață de teren de 4 hectare, undeva în amonte de lacuri, pe un deal foarte frumos. Deja am tras curentul acolo. În 2017 am făcut primul demers pentru a face Festivalul Câmpiei acolo. Să sperăm că vom găsi înțelegerea și la nivel de Consiliu Județean să ne sprijine. Zona de Câmpie nu e cu nimic mai prejos decât Valea Gurghiului unde se organizează de două ori pe an festival cu contribuție de la Consiliul Județean. Vom încerca să ne ridicăm și noi cei din zona de câmpie”, a conchis primarul comunei Tăureni.

Alex PĂTRAȘCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

UMFST Târgu Mureș. Concepte inovative de educație prin Smart University

Unul dintre cele mai inovatoare proiecte implementate la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie …