Home / Religie / VIDEO: Sfințirea turmelor, obicei păstrat la stâna lui Ioan Șulariu din Râpa de Jos

VIDEO: Sfințirea turmelor, obicei păstrat la stâna lui Ioan Șulariu din Râpa de Jos

Într-o zi de aleasă sărbătoare, a doua zi de Rusalii, într-un loc mirific, Dealul Agrișului, limita dintre județele Mureș și Bistrița-Năsăud, unde-și are loc stâna condusă de Ioan Șulariu zis Pomeană din localitatea Râpa de Jos, comuna Vătava, tradiția este păstrată cu sfințenie. Aceasta spune că în preajma Rusaliilor are loc un obicei străvechi de sfinţire a turmelor, a pășunilor, a holdelor și nu în ultimul rând al celor care le îngrijesc. În acest an slujba de binecuvântare a turmei a fost făcută de către preoții Dacian Oprea, preotul paroh din Râpa de Jos, și de tatăl său, părintele Genu Oprea din Ibănești.

„Este un obicei ancestral acesta de binecuvântarea turmei prin apa sfințită. Primele așezări umane lângă apă s-au făcut, oamenii au nevoie de apă. Ea purifică, spală, curăţă și prin apa aceasta sfinţită se binecuvântează turmele acestor gospodari din localitatea Râpa de Jos. Se alungă toţi dușmanii nevăzuţi și, prin rugăciunile rostite, ne rugăm să fie păzite turmele de vreme rea, de fulgere, de prădători. Într-una dintre rugăciunile care s-au rostit aici se insistă pe prădători, fiindcă anul acesta sunt mai mulţi urși și lupi. Prădători au fost dintotdeauna, de când ţăranii au avut turme pe aceste meleaguri. Obiceiul se mai păstrează în general în zonele în care oamenii mai au turme de oi, cum e aici, în Dumbrava, Vătava și Râpa, este o zonă bogată în astfel de elemente și au avut întotdeauna oi, dar sunt localităţi în care oamenii nu mai ţin oi și nu se mai păstrează obiceiul ieșirii la turmă”, a spus părintele Genu Oprea.

Acest obicei de sfințire a turmelor este unul care se păstrează în zona comunei Vătava, lucru subliniat și de părintele Dacian Oprea, cel care slujește biserica din Râpa de Jos din anul 2017.

„Este un obicei păstrat din moși-strămoși ca vara, la începutul pășunatului, când câmpurile sunt în floare și natura e frumoasă, iar oile încep să savureze din plin iarba proaspătă, să se facă o slujbă pentru binecuvântarea lor. Este un obicei care nu are o dată fixă, ci se stabilește în funcţie de cum este vremea, înainte de sărbătoarea Rusaliilor, a doua zi de Rusalii sau după. Este o slujbă de binecuvântare a animalelor, o slujbă pentru cei care le îngrijesc, pentru ciobani. Ne-am rugat pentru sănătatea oamenilor și pentru sănătatea animalelor”, a declarat părintele Dacian Oprea.

Protecția turmelor

Binecuvântarea turmelor are și rolul de protecție a animalelor, ruga către Dumnezeu să le ferească de prădători, de boală și nu în ultimul rând de furia naturii.

„În zona noastră, ca de altfel în toată ţara, sunt foarte multe animale atacate de prădători și, în plus, ele se mai și îmbolnăvesc. Oamenii, prin acest obicei de a face rugăciuni pentru ele, înlătură boala. În plus, lâna de oaie, oriunde ai fi în natură, atrage fulgerul mai ceva decât un stejar. Slujba aceasta are și rolul de a feri oile de fulgere și de vremurile grele care se abat asupra animalelor pe câmp. Oamenii spun că după aceste slujbe nu au mai avut probleme. În satul Râpa de Jos există un cioban căruia în primăvară i-au murit foarte mulţi miei și multe oi, am mers, am făcut o rugăciune, iar boala nu s-a mai răspândit în rândul animalelor. Nu ne strângem aici numai să mâncăm și să ne veselim, pe primul loc este rugăciunea și după aceea vine masa, dar baza este rugăciunea, cu ea se începe. Evenimentul sfinţitului oilor se leagă cu sărbătoarea Rusaliilor, sărbătoarea florilor, a verdeţii, am stropit și holdele pentru a fi ferrite de prădători, pentru a crește spicul de grâu și celelalte culturi, iar pentru animale – să dea lapte, să fie sănătoase, să avem o brânză bună”, a precizat părintele Dacian Oprea.

Oierit din tată-n fiu

Cel care conduce stâna, Ioan Șulariu, Pomeană cum îl știe toată lumea, duce mai departe tradiția oieritului moștenită în familie, la fel și obiceiurile care se leagă de oierit, cum e și sfințirea turmelor din preajma Rusaliilor.

„Obișnuim ca în fiecare primăvară să chemăm preoţii pentru sfinţirea oilor, pentru a fi mai bine pentru animale, pentru sănătatea lor și pentru sănătatea noastră, pentru a fi feriţi, fiindcă aici ţi se pune viaţa în pericol, atât de către animalele sălbatice, cât și de către vremea rea. Nu a fost niciun an în care să nu chemăm preoţii, e o obișnuinţă din moși-strămoși, eu de la 6 ani am fost aici lângă aceste porţi, așa le-am pomenit, așa le dau mai departe. Când vin preoţii, ne simţim mai în siguranţă, măcar știi că ţi-ai făcut rânduielile faţă de datini, faţă de biserică, faţă de preot, faţă de tot ce înseamnă asta. Asta ne dă încredere”, a declarat Ioan Șulariu.

Viitor incert

Dacă trecutul și prezentul este unul plin de trudă și sudoare, viitorul pare să fie unul incert, viitor legat de cel care va duce mai departe tradiția oieritului în familia Șulariu.

„Am preluat de la tatăl meu, nu știu dacă o să am cui să predau stâna, am un băiat de 16 ani. Într-un fel m-aș bucura dacă ar rămâne aici, dar m-aș bucura și dacă ar pleca, fiindcă nu vreau să îl văd chinuindu-se cu tot felul de oameni care nu mai cunosc meseria. Eu, la vârsta de 16 ani, vedeam că vin alţii din urmă, acum, la 44 de ani, nu mai văd pe nimeni venind, fiindcă e o treabă la care nu se înhamă mulţi. Totul se face manual, fiindcă dacă la vacă, la porc s-au găsit tot felul de tehnologii, la oaie totul trebuie făcut ca acum 100 – 150 de ani, manual. Nu avem garduri electrice pentru îngrădirea oilor, nu au fost inventate aparate de muls. Oamenii care vin la lucru vor mai mulţi bani, să fie cât mai ușor și să nu se mâzgălească. Pentru mine a îngriji oile e o plăcere, o fac cu satisfacţie, din asta m-am ridicat, tata a ridicat o casă, am ridicat și eu una, am cumpărat 60 de hectare de pământ. Am terminat clasele I-VIII cu media 9,50, puteam să merg oriunde, dar am preferat să stau aici, la îndemnul tatei, și nu am niciun regret. Nu e așa de greu precum pare din afară, e destul de bine, dar trebuie să îţi placă, în primul rând”, a spus Ioan Șulariu.

Alin ZAHARIE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Târgu Mureș: Reguli noi de circulație pe strada Ștefan cel Mare

Ca urmare a numeroaselor sesizări primite la Primăria municipiului Târgu Mureș, respectiv a numeroaselor evenimente …