Tradițiile din străbuni, păstrate vii în Sărmașu

În zona Câmpiei mureșene, am putea presupune că un punct central turistic este orașul Sărmașu, precum și împrejurimile sale. Acum, cu relaxarea restricțiilor impuse de pandemie, nu doar în România ci în majoritatea țărilor, după o perioadă în care au fost închiși în casă, oamenii își doresc poate mai mult ca niciodată să scape măcar pentru câteva zile de locurile, blocurile și casele în care au fost legați fără voia lor pentru aproape doi ani de zile. Este un moment propice pentru dezvoltarea turismului românesc și mureșean.

Într-un interviu acordat recent cotidianului Zi de Zi, primarul orașului Sărmașu, Valer Botezan, a făcut o scurtă panoramă a activităților culturale pe care administrația locală le pregătește, dar a vorbit și despre câteva din punctele de atracție turistică unicate în țară și poate chiar și în lume.

„Este un oraș frumos. Avem și câteva obiective turistice frumoase. Avem și o posibilitate de dezvoltare a turismului la noi în zonă. Pe lângă două bisericuțe de lemn care sunt monumente în patrimoniul UNESCO, mai există și monumentul „gazului metan” ca să spun așa. Prima sondă din Europa și a patra din lume este situată pe teritoriul localității Sărmășel și poate fi vizitată. Tot așa, avem o zonă cu focuri care din anul 1909 ard încontinuu, focuri vii sau veșnice. Locul respectiv se numește ”La crater”, pentru că acele focuri ard într-o zonă unde a fost o sondă de exploatare”, a amintiti edilul șef al sărmășenilor.

Alt punct foarte interesant care se speră să fie (re)exploatat în viitor sunt zonele cu nămol care a fost folosit în trecut pentru tratarea bolilor reumatice. La ora actuală, din 2003, „Băile Sărmășel” au intrat în circuitul privat, dar se pare că nu au fost dezvoltate așa cum s-ar cuveni și nu au primit atenția de care ar fi trebuit să se bucure.

„Mai avem tot în zona Sărmășel un nămol care a fost folosit pentru tratarea problemelor reumatice. Până în anul 2000 a și funcționat în zona respectivă „Băile Sărmășel” cu două bazine de tratament. Acum este o persoană privată care a achiziționat în 2003 acea locație și nu a pus-o în valoare. Sper ca în viitor să vină un investitor care să fie interesat de această bogăție și să o pună în valoare”, a mai menționat primarul.

Pelerinii, așteptați la Sărmașu

Ruta de pelerinaj „Via Mariae” pornește și face legătura de la est-vest între Mariazell din Austria, Budapesta, Máriapócs și Șumuleu Ciuc, iar în direcția nord-sud între Czestochowa, Esztergom, Budapesta și Medjugorje. Pe ruta est-vest care are ca punct final Șumuleu Ciuc. Orașul Sărmașu din județul Mureș este un popas binevenit și binemeritat de către cei care pornesc la pas pe această rută.

„Un alt obiectiv important recent a fost instituit un traseu turistic „Via Mariae”, un traseu de pelerinaj pentru Șumuleu Ciuc. Acest traseu trece și prin localitatea noastră. Pot să vină turiști din Ungaria, Austria, Muntenegru care vor să îl parcurgă. Orașul nostru este punct de odihnă în care se poate sta o zi două și să viziteze punctele de atracție turistică. Avem o pensiune care asigură locuri de cazare. Avem nevoie de o promovare mai amplă. Noi avem pe pagina Primăriei prezentate aceste obiecte turistice. Vreau să spun că avem și multe activități culturale care ar fi foarte atractive pentru turiști. Noi le promovăm și pe pagina de Facebook”, a punctat Valer Botezan.

Tradițiile, vii și puse în valoare

Atât administrația cât și localnicii Sărmașului și a localităților adiacente par să pună o foarte mare valoare pe cultură și pe tradițiile străbune, precum ”Cununa Grâului”.

„Biblioteca, spre exemplu, este vârful de lance al culturii din Sărmașu. Avem, de exemplu, săptămâna viitoare un obicei tradițional care poartă denumirea de „Cununa Grâului”, obicei pe care strămoșii noștri îl puneau în valoare înaintea începerii activității de seceriș a grâului. Este un obicei arhaic tradițional în care țăranii, înainte de a se apuca de munca efectivă a secerișului grâului, se adunau la casa unui gospodar, își puneau obiectele de muncă în căruțe trase de boi, cu cântece, cu voie bună, iar împreună cu preotul satului se duceau în lanul de grâu. Înainte de începerea muncii, se făcea o slujbă de sfințire a lucrului și a ogorului, după care începea activitatea fizică de seceriș, încheindu-se după o zi de muncă cu o petrecere și cu dansuri tradiționale. Noi ne dorim să organizăm acest eveniment tocmai pentru posteritate, pentru ca tinerii să nu uite tradițiile și pentru a înțelege valorile românești”, a explicat Valer Botezan.

Mai mult decât atât, pe lângă faptul că aceste obiceiuri tradiționale ar trebui să fie foarte importante pentru orice român, iar în cazul orașului Sărmașu pentru orice român care dorește să își cunoască și să se reconecteze la obârșia sa, pentru turiștii străini aceste pot reprezenta un „deliciu” cultural.

„Turiștii străini se bucură de orice lucru arhaic pentru că în occident tradițiile și lucrurile vechi nu mai au valoare în ziua de astăzi, așa că ei sunt foarte interesați de lucrurile acestea. Cred că este foarte important că noi în România încă ne promovăm cultura și tradițiile. Mai mult, am văzut cum vin turiștii străini în România și se bucură de astfel de tradiții sau pur și simplu de o călătorie cu o căruță trasă de cai. Cu siguranță se vor bucura de ospitalitatea noastră, de tradițiile noastre, de tot ce are poporul nostru mai frumos”, a menționat primarul.

Zilele Sărmașului, din nou pe planșa administrației

Dacă organizarea a mai toate festivalurile și adunările au fost interzise în perioada pandemiei, acum, odată cu relaxarea, există dorințe de a le reinstaura. Valer Botezan a afirmat că, în funcție de legislație, în acest an se dorește a se relua sărbătoarea Zilelor Sărmașului, chiar dacă într-o variantă pentru moment prescurtată.

„În luna august, în ziua de 29, era o sărbătoare anuală tradițională a localității noastre, Târgul de Pepeni. Ulterior a fost transformat în zilele localității. De 20 de ani acest eveniment se organizează în ultimul weekend din luna august. Este un eveniment organizat în mai multe zile, fiecare zi cu o însemnătate specifică. În prima zi era promovată cultura tradițională, obiceiurile din străbuni. În a doua zi era dedicată fermierilor și muzicii populare, iar a treia zi era dedicată tineretului, cu activități specifice pentru tineri și culmina cu un concert al unei formații cunoscute din România și un foc de artificii. Noi intenționăm și anul acesta să organizăm dacă legislația ne permite aceste zile ale localității. Vom scurta evenimentul, tocmai din cauza pandemiei și va fi ținut în două zile. În prima zi vor fi activități culturale tradiționale. Vom încerca, cu această ocazie, să promovăm un alt obicei tradițional românesc, anume „Jocul din bătrîni”, sub forma unui festival de jocuri tradiționale la care să invităm diferite formații de jocuri tradiționale bătrânești din localitățile de pe Câmpie”, a specificat primarul.

Noutăți pentru amatorii de motoare?

Cu toate că încă nu este nimic sigur, administrația locală a Sărmașului a ridicat problema înființării unui traseu de motocross pentru amatorii acestui sport. Cu toate că la ora actuală se poartă doar discuții, cei pasionați ar trebui să urmărească evoluția acestui proiect, ba poate chiar să vină cu sugestii, întrucât cu siguranță ar fi un traseu minunat, date fiind împrejurimile orașului.

„În apropierea noastră există lacurile de la Zau de Câmpie, unde turiștii pot să participe la o partidă de pescuit și pot să viziteze Sărmașu și împrejurimile. Noi avem în plan și este o discuție despre înființarea unui traseu de motocross pentru că sunt câțiva iubitori ai acestui sport în Sărmașu. Ne-am gândit la un astfel de traseu pe care să îl amenajăm și pe care să organizăm competiții de motocross. Sunt dorințe de a organiza diferite activități”, a conchis Valer Botezan.

Alex PĂTRAȘCU