Sinteza unei conferințe de presă. Pericolul de moment a trecut la AZO, dar riscurile rămân

Explozia urmată de incendiu de la instalația amoniac 3 de pe platforma Azomureș s-a produs din cauza unei avarii tehnice, la o conductă situată la o înălțime de peste 10 m, au recunoscut ieri reprezentanții Azomureș, într-o conferință de presă. Instalația de amoniac 3 fusese în revizie, la fel ca altele de pe platformă, însă acea conductă nu a fost verificată pentru că avea scadența de inspecție doar în ianuarie 2022. Colonelul Cristian Buhăianu, prim-adjunctul șefului Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Horea” al județului Mureș, a susținut că incidentul nu ar fi putut fi evitat, fiind exclusă eroarea umană. Circumstanțele și cauzele producerii evenimentului sunt însă în ancheta unei comisii conduse de gen. Benone-Daniel Duduc, adjunctul șefului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, iar cel mai devreme vom avea răspunsuri finale în următoarele săptămâni.

Probabilitatea ca astfel de riscuri să se producă rămâne, cel mai grav scenariu fiind o potențială scăpare în atmosferă a unei cantități mari de amoniac, care în combinație cu condițiile meteo defavorabile – direcția vântului, umiditatea aerului spre exemplu – pot favorizarea apariția unui nor toxic. În acea situație, populația trebuie evacuată pe direcția de propagare a norului toxic. Pentru a fi informați despre toate scenariile, pentru a ști ce trebuie să facă în fiecare scenariu, îi sfătuim pe târgumureșeni și pe locuitorii din comunele limitrofe să studieze planurile de urgență.

Explozia de marți spre miercuri noaptea a avut loc la o conductă care transporta gaz de sinteză, la o înălțime de peste 10 m. Gazul de sinteză este compus din 75% hidrogen, un gaz foarte inflamabil și potențial exploziv, și 25% azot.

“Incidentul s-a produs la coloana de sinteză, una dintre conductele care intră în coloana de sinteză a fost secționată complet. În momentul în care s-a secționat conducta, având în vedere că în sistem era o presiune de 134,8 bari, o cantitate foarte mare de gaz de sinteză s-a eliberat în atmosferă. Având în vedere și temperatura la care e hidrogenul în zona coloanei de sinteză, acesta în contact cu oxigenul se autoaprinde. Având în vedere și masa de oxigen din zona respectivă, în prima fază a avut loc o deflagrație și, ulterior, gazul de sinteză a ars continuu până când s-a depresurizat complet coloana de sinteză”, a explicat Ovidiu Crăciun, directorul Uzinei Chimice din cadrul Azomureș.

Acesta a adăugat că imediat după producerea exploziei, scăzând presiunea în instalație, s-a activat automat sistemul de securitate și s-a oprit compresorul de alimentare a coloanei de sinteză. De asemenea, operatorii din tabloul de comandă au acționat butonul de oprire de urgență, astfel că toată instalația de amoniac 3 s-a oprit.

“Hidrogenul s-a eliberat în atmosferă cu flacăra aceea arzând, iar până la depresurizarea totală a coloanei de sinteză s-a văzut acea flacără. Au fost câteva focare în jur pentru că existau multe cabluri cu izolație pe ele, aparatură AMC care mai aveau și materiale plastice care s-au aprins. Operatorii din câmp au fost foarte prompți, au făcut și unele manevre după oprirea de urgență, pentru a se asigura că instalația este în regulă, au reacționat exact ca la carte, conform procedurilor, au avut un curaj mare având în vedere impactul”, a mai adăugat Ovidiu Crăciun.

Din fericire, condițiile meteo au fost favorabile și nu s-a înregistrat nicio poluare a mediului, nu cu amoniac cel puțin, explicabilă totuși pentru că în coloana de sinteză era, cum aminteam deja, hidrogen și azot.

“Au fost mai multe entități care au făcut analize în noaptea respectivă, au fost cei de la ISU cu autospeciala CBRN, avem noi laborator și analizoare la Cristești și în Mureșeni, la fostul liceu de chimie, și a existat și autolaboratorul de la Agenția pentru Protecția Mediului. Potrivit datelor noastre cel puțin, pentru Cristești de exemplu, între orele 1 și 1.30 se înregistrau 20 de micrograme de amoniac față de o limită maximă admisă de 300 și în următoarele intervale de 30 de minute au fost înregistrate: 20, 20, 23, 17, 20, 21, 17 și, respectiv, 23 de micrograme la 4.30. Și aceleași date sunt și pentru Mureșeni. Datele au fost confirmate și de Ministerul Mediului, de Garda de Mediu și apoi și de ISU care au emis acel mesaj RoAlert”, a declarat Ovidiu Maior, purtătorul de cuvânt al Azomureș.

Reprezentantul ISU, col. Cristian Buhăianu a explicat, în acest context, de ce mesajul a ajuns după 27 de minute de la producerea incidentului.

“Până nu am avut confirmarea de la Garda de Mediu cu privire la faptul că nu sunt probleme din acest punct de vedere și până nu am avut informație de la echipajul CBRN, nu am emis acel mesaj RoAlert. Acel sistem RoAlert are rolul de avertizare a populației anterior sau în momentul producerii unui eveniment, dar informația trebuie să fie sigură. Până nu am avut informații clare de la locul evenimentului, nu am emis acel mesaj, iar rolul acelui mesaj a fost de a calma, de a liniști populația că nu există niciun fel de pericol”, a arătat prim-adjunctul inspectorului șef al ISU Horea Mureș.

Nicio absență în echipă

În timpul incidentului, o singură persoană, un bărbat de 54 de ani a fost rănit, care a fost transportat la spital și a primit îngrijit pentru rana de la antebraț, cauzată de cioburile de la ferestrele distruse de suflul exploziei. Pe platformă însă, oamenii și-au continuat munca, neînregistrându-se nici în schimbul următor nicio absență.

“În momentul în care a avut loc explozia, toate instalațiile de pe platformă funcționau sau erau în proces de pornire. (…) Din fericire, doar o singură persoană a fost afectată de acest incident, este vorba de colegul nostru care acum se află în convalescență, ceilalți colegi nu au fost afectați, activitatea s-a desfășurat normal și după ora 1.30 -2, există un cod, angajații sunt pregătiți și cunosc modul cum funcționează instalațiile. Ei au fost informați în momentul în care a avut loc această explozie că este afectată doar instalația amoniac 3. (…) La câteva ore au fost informați și despre anchetă, care sunt primele informații, s-a ținut legătura permanent cu ei prin email sau prin intermediul șefilor de secții, de servicii”, a precizat Ovidiu Maior.

Directorul Uzinei Chimice a dat asigurări că angajații sunt pregătiți și instruiți pentru astfel de scenarii, astfel că poate nu e de mirare că: “la ora 6, absolut toți operatorii chimiști s-au prezentat la muncă”. Adjunctul șefului ISU a confirmat că la AZO au loc periodic exerciții prin care sunt verificate diferite scenario, la care participă și personal din cadrul inspectoratului.

Pe platforma AZO lucrează 2.500 de persoane, din care 1.150 sunt angajați ai combinatului, iar diferența salariați ai firmelor care prestează servicii pentru producătorul de fertilizanți. Pentru iubitorii de statistici, de instalația de amoniac 3 se ocupă 43 de persoane, iar cei care erau în tură în noapte respectivă au respectat întrutotul normele de evacuare, potrivit declarației col. Buhăianu.

Instalație în revizie, conducta neinspectată

Combinatul a fost închis de la finalul lui mai timp de o lună pentru revizia anuală. Printre instalațiile de pe platformă care au fost verificate a fost și cea de Amoniac 3, însă conducta de unde a plecat explozia nu a trecut prin inspecție deoarece avea certificare până în ianuarie 2022.

“Avem foarte multe echipamente pe platformă care sunt asimilate cu exploatarea sub cerințe legale. Așa cum avem acasă o centrală termică, așa cum pentru o mașină mai veche trebuie să mergem în fiecare an să facem o verificare tehnică, la fel avem un număr de câteva mii de echipamente care lucrează sub cerințe legale și cărora, pentru siguranța în funcționare, li se aplică procedurile ISCIR în vigoare care presupun verificări tehnice periodice. Din 2010 a apărut o reglementare europeană în România pentru certificarea și a sistemelor de conducte pe lângă utilajele statice. Echipamentul a fost certificat în 2013, începând de atunci el a primit o durată de viață remanentă (n.a. până în 2022), de asemenea în interiorul duratei de viață remanente se fac inspecții periodice – revizii exterioare, probe de presiune etc. Ultima verificare tehnică a avut loc în 2019, ocazie cu care sudura respectivă a fost inspectată și raportul de inspecție anunța că nu sunt probleme cu ea. Se intervine doar când apare scadența și atunci se fac diverse investigații cu caracter tehnic precizate de CNCIR, respectiv revizii interne, revizii externe, probe de presiune, controale nedistructive în principal”, a declarat directorului tehnic al AZO, Aurel Botezan.

“E un echipament din oțel carbon static, nu are nicio armătură, totul este cu coloana de sinteză, toate sunt îmbinate. Reviziile se fac acolo unde sunt armături care trebuie verificate pentru neetanșeități, unde sunt utilaje dinamice care se desfac și se controlează tot mecanismul”, a completat Ovidiu Crăciun.

Așa cum aminteam, următoarea scadență era anul viitor, în ianuarie, însă, odată cu producerea incidentului, conducta va fi verificată.

“Este foarte ciudat pentru noi și așteptăm să facem o investigație atât internă, cât și externă, prin metode nedistructive și distructive mai ales care să evidențieze calitatea materialului, proprietățile lui mecanice, structura ș.a.m.d. care să ne conducă către o concluzie și o explicație a rădăcinii cauzei acestui eveniment care în momentul de față este foarte ciudat pentru noi și pentru colegii de la ISCIR cu care ieri am avut o analiză preliminară a evenimentului”, a susținut Aurel Botezan.

“Urmează să expertizăm și independent această conductă și să aflăm exact ce s-a întâmplat, un proces care ar putea dura de la câteva zile până la câteva săptămâni, în funcție de complexitatea procedurilor”, a completat Ovidiu Maior, purtătorul de cuvânt al Azomureș.

În momentul de față instalația este oprită, iar reprezenanții companiei estimează că vor fi necesare între 1 și 2 luni până când instalația va fi reparată, urmând ca după aceea să fie recertificată de ISCIR și abia apoi repornită conform procedurilor interne ale fabricii.

“Va urma o inspecție acestui echipament și a conductei cu firme autorizate solicitate de ISCIR. Îngrijorarea este nu numai a noastră, a lor și, bineînțeles, și a lor și în funcție de aceste rezultate vom putea trage niște concluzii care vor fi lecții învățate pentru noi pentru a le extinde și în celelalte instalații”, a declarat Aurel Botezan.

De asemenea, a fost demarată o anchetă de către o comisie condusă de gen. Benone Gabriel Duduc, prim-adjunct al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, comisie din care fac parte reprezentanți ai Inspectoratului Teritorial de Muncă, ai Gărzii de Mediu, ai Agenției pentru Protecția Mediului.

Ceea ce este destul de cert până acum este că a fost o avarie tehnică la o conductă certificată, deci responsabilitatea exclusă, compania rămânând cu pagubele, iar mureșenii care au asistat live la explozie și incendiu cu sperietura.

“Dacă era o eroare umană sau alte circumstanțe ale producerii evenimentului ar fi putut fi prevenit prin modul de acțiune al persoanei fizice. În cazul de față, nu ar fi putut fi prevenit”, a punctat inspectorul șef adj. al ISU “Horea” Mureș.

Un scenariu puțin probabil, dar întâmplat

După cum știm, care știm, Azomureș este un obiectiv reglementat de directive SEVESO, nu alimentara de la colț, deci are dedicată, la fel ca alte platforme industriale de prin Europa, o legislație particulară și norme de funcționare mai stricte atât în perimetrul combinatului, cât și în afara acestuia. “Rapoartele de securitate a obiectivelor SEVESO sunt întocmite și avizate, acolo sunt prevăzute toate scenariile, se calculează toate probabilitățile, ulterior se întocmesc planurile de urgență internă, respectiv planurile de urgență externă, care sunt avizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență”, a precizat colonelul Buhăianu.

Reglementări valabile și pentru alte instituții în relația directă cu această unitate de producție, de exemplu dacă ne gândim la autorizarea unor construcții la o distanță minim admisă de siguranță.

“Acest combinat este existent de mai mulți ani de zile – aproape 60 – și toate celelalte obiective menționate de dvs. au apărut ulterior. Noi, de fiecare dată, în conformitate cu legislația în vigoare, am emis răspunsuri conforme cu cerințele din punct de vedere SEVESO. Mai departe cine a emis celelalte avize, autorizații nu suntem în măsură să vă răspundem”, ne-a răspuns prim-adjunctul ISU, la întrebarea legată de autorizarea unor construcții în zonă. Acum ca paranteză, în situația producerii unui accident major, oare vor răspunde inclusiv toți aceia care au votat PUZ-uri în zonă și cei care au eliberat autorizații de construire într-o veselie, dar, bineînțeles, majoritatea nu locuiește în aria de pericol?

Iar marți spre miercuri noaptea, unul dintre aceste scenarii s-a transformat într-o realitate bubuitoare și înflăcărată, scuzate să ne fie epitetele.

“Din păcate, ceea ce s-a întâmplat alaltăieri a fost unul din scenariile de securitate, dat fiind că noi suntem un obiectiv sub legislație SEVESO, a fost unul dintre scenariile cele mai critice pe care le avem în planul de securitate cu probabilitate mică de a se întâmpla, el s-a întâmplat. Aspectul pozitiv pe care vreau să îl expun aici au fost că efectele au fost minime, atât din punct de vedere al afectării factorilor de mediu, al acționării sistemelor noastre de siguranță și, mai mult decât atât, al mobilizării colegilor de la ISU, al formației interne pentru prevenire, protecție și pentru situații de urgență care au acționat într-un mod exemplar”, a subliniat Aurel Botezan.

Riscul rămâne

Până aici, am consemnat și am încercat să facem digerabile explicațiile tehnice și cele legate de securitate, chiar dacă ne recunoaștem limitele inginerești și cele de intervenție în cazuri de urgență, așa că acceptăm comentarii avizate. Cu siguranță însă nu vă spunem o noutate și nu vă veți mira când subliniem că astfel de riscuri rămân probabile și în viitor.

“Ceea ce facem în fiecare zi aici este să încercăm să oferim o garanție că lucrurile merg în această direcție – de a nu avea astfel de incidente. Evident, pericol există, probabilitate să se întâmple există, așa cum s-a dovedit în acest caz, dar ceea ce este foarte important, ce încercăm să facem în partea de producție și partea tehnică, care asigură mentenanța echipamentelor este ca lucrurile să fie verificate”, a spus Ovidiu Maior.

“Probabilitatea și riscul nu pot fi eliminate, nu putem preveni o situație al cărei risc de producere este foarte mic”, a răspuns unei întrebări colonelul Buhăianu.

Însă, întrebat de scenariile posibile pe platforma AZO și cuprinse în planurile de urgență, acesta a explicat că există un risc și mai mare.

“Legat de obiectivul Azomureș, scenariul cel mai defavorabil se referă la scăpări foarte mari de amoniac și în acea situație prin mijloacele de înștiințare și alarmare existente pe platformă sunt înștiințate toate UAT-urile limitrofe, iar la momentul respectiv ar trebui puse în aplicare planurile de evacuare a populației din acele unități administrative-teritoriale și municipiul Târgu Mureș.

Condițiile meteorologice, inclusiv direcția vântului, umiditatea aerului și în funcție de cantitatea de amoniac scăpat în aerul atmosferic influențează foarte mult într-un asemenea scenariu pentru că în funcție de asta se calculează direcția de propagare a norului toxic, iar evacuarea populației se face pe direcția de propagare a norului toxic”, a prezentat acesta.

AZO produce și azotat de amoniu – granulat și prill, deținând două instalații de producție, însă compania nu depozitează acest produs pe platformă, astfel că sunt mai improbabile similitudini cu accidentele din Liban sau cel de acum peste 10 ani de la Mihăilești. “Ceea ce se produce, se împachetează și se livrează”, a spus Ovidiu Maior.

Așa cum aminteam și în articolul de ieri, atunci când un accident major are loc, responsabilități au, conform planului de urgență externă, operatorul – Azomureș în cazul nostru, ISU Horea Mureș, Primăria Târgu Mureș și cele limtrofe – în cazul acesta particular – și poliția municipiului, de asemenea raportat la acest eveniment concret.

Colonelul Buhăianu trebuie să recunosc că este diplomat și amabil reamintindu-le celor responsabili din planul de urgență că au un rol important și niște sarcini, de care în opinia mea unii nu își prea amintesc după cum a sunat răspunsul reprezentantului ISU.

“Aș adresa rugămintea acestor conducători ai unităților administrative-teritoriale de a actualiza planurile pe care dânșii au obligația să le întocmească la nivelul unităților administrative-teritoriale, de a participa la cursurile de pregătire pentru că învață ce au de făcut la momentul producerii unei situații de urgență, indiferent dacă în cadrul unității administrativ-teritoriale există sau nu un obiectiv SEVESO.

Planul de evacuare se întocmeste de unitatea administrativ-teritorială și se avizează de ISU. Însă, la momentul producerii unui eveniment de amploare, rezultatul depinde de modul de implicare a tuturor factorilor. Bineînțeles că la momentul respectiv, conform legislației în vigoare, se întrunește Comitetul Local pentru Situații de Urgență, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, se activează Comitetul Județean de Conducere și Coordonare a Intervenției, se poate institui stare de alertă sau stare de urgență, cu aprobarea, bineînțeles, a factorilor decizionali. Legislația există, din păcate exerciții practice sunt greu și anevoios de executat”, a conchis colonelul Buhăianu.

Bineînțeles, discuția în jurul AZO și al incidentului din noaptea de marți spre miercuri nu se încheie aici. Vom reveni pentru că așa cum anunța un coleg de-ai noștri, este nevoie de o dezbatere reală, dar nu pe rețelele de socializare și nu cu mesaje belicoase și ipocrite, cum am văzut pe la unii vremelnic în funcții publice și în posturi plătite din banii publici. Sau la unii care condamnă pe fondul emoției publice, însă nu știu din ce e compus amoniacul.

Diplomați cu politicienii  

Reprezentanții AZO au ocolit cu diplomație să comenteze declarațiile politicienilor atunci când au fost întrebați, spre exemplu cea a primarului municipiului Târgu Mureș, Soós Zoltán, care a anunțat posibila organizare a unui referendum, cât și a președintelui Consiliului Județean Mureș, Péter Ferenc care a declarat că îl va informa pe Comisarul european al Mediului despre acest incident.

“Urmărim toate reacțiile care au apărut în ultimele zile, în ultimele ore, însă cel puțin în momentul de față suntem preocupați de partea tehnică, să vedem ce s-a întâmplat, să refacem aceată instalație și să repornim la un moment dat producția, este obiectivul nostru pe termen scurt”, a spus Ovidiu Maior, care a mai adăugat că managementul AZO a informat organizația producătorilor europeni de fertilizanți – Fertilizers Europe – despre acest incident.

Ligia VORO