Home / Administratie / Proiectele Centrului de Arși și al Centrului de Boli Cardiovasculare, în suspans

Proiectele Centrului de Arși și al Centrului de Boli Cardiovasculare, în suspans

Distribuie

Din cauza lipsei de decizie legată de proprietatea asupra terenului de la Spitalul Mare

Mai multe proiecte în zona medicală ar putea fi blocate pentru că două echipe de juriști, arhitecți și alți specialiști din Primăria Târgu Mureș și Consiliul Județean Mureș nu reușesc să stabilească, în baza unei hotărâri judecătorești dată în coadă de pește, cine ce teren deține în zona Spitalului Clinic Județean de Urgență din Târgu Mureș. Vorbim de proiectul Centrului de Arși care își așteaptă Hotărârea de Guvern pentru a fi demarat, Centrul de Boli Cardiovasculare care ar putea fi finanțat prin Planul Național de Reconstrucție și Reziliență (PNRR) pe ultima sută de metri și spitalul de recuperare pentru care se caută altă sursă de finanțare. Sunt câteva din concluziile pe care le-am desprins ieri, participând la o conferință de presă pe teme politice în principal, susținută de Mara Togănel, prefectul jud. Mureș, dar în calitatea sa politică de vicepreședinte al PNL Târgu Mureș, prof. univ. dr. Horațiu Suciu, șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului de Urgență de Boli Cardiovasculare și Transplant și președintele PNL Târgu Mureș, și Ciprian Dobre, candidat la președinția PNL Mureș și fost președinte al Consiliului Județean Mureș. Asupra celorlalte multe teme abordate, vom reveni în edițiile viitoare.

Fostul deputat și președinte al Consiliului Județean Mureș, Ciprian Dobre, candidat la președinția PNL Mureș, ne-a readus ieri aminte, odată cu anunțarea încheierii alegerilor în toate organizațiile liberale din județ, asupra cărora vom reveni în edițiile viitoare, faptul, de altfel, foarte deranjant, că județul Mureș – cu entitățile sale publice și private – a reușit contraperformanța să aibă în Planul Național de Reconstrucție și Reziliență un singur proiect, cel al Muzeului Fotografiei.

“Cred că trebuie să recunoaștem un lucru mai puțin îmbucurător și cred că unul dintre motivele pentru care echipa noastră și-a propus această reconstrucție a filialei Mureș a Partidului Național Liberal este acela că județul Mureș în Planul Național de Reconstrucție și Reziliență (PNRR) nu are decât un obiectiv, un proiect, și anume Muzeul Fotografiei. (…) Putem să ne uităm la celelalte județe care au fost proiectele deja mature care au fost eligibile pe acest PNRR. Din păcate, județul Mureș, municipiul Târgu Mureș nu au fost pregătite. Cred că lipsa de proiecte, lipsa de viziune a făcut ca noi astăzi, de fapt, să privim în teritoriu sau pe teritoriul României și să vedem cum celelalte județe, cum celelalte municipii vor beneficia de banii care au fost negociați de România pentru acest plan, iar județul Mureș se va alege doar cu acest Muzeul al Fotografiei”.

Nu mai insistăm asupra acestor proiecte din județele vecine și altele ardelene, însă trebuie să consemnăm declarația fostului președinte al CJ Mureș, care, probabil, coincide și cu cea a unei părți a cetățenilor acestui județ.

“După cinci ani am găsit un județ Mureș, din acest punct de vedere al proiectelor, în derivă și am găsit un municipiu Târgu Mureș în moarte clinică. Acest lucru ar trebui să fie pentru noi toți un semnal de alarmă, suntem în secolul 21 și nu mai suntem în epoca poveștilor, faptele cred că sunt deja cotidianul și nu discursurile”, a spus Ciprian Dobre.

În acest context, candidatul pentru președinția PNL Mureș a anunțat că echipa liberală din jurul său va încerca să introducă alte proiect în PNRR.

Proiecte ar fi…

Ajunși în acest punct, e de menționat că proiecte care ar fi putut fi susținute există și permiteți-ne să consemnăm declarația prof. univ. dr. Horațiu Suciu cu un preambul important care ne arată starea medicinii târgumureșene.

“Cu toții știm sau cel puțin așa ne place să considerăm că Târgu Mureșul este un brand medical, un brand universitar medical, un pol de cercetare și de excelență în medicină pe multe domenii, dar, din păcate, PNRR-ul acesta va trece prin județul nostru ca un tren expres printr-o haltă și nu va rămâne mai nimic aici. Am înțeles că va fi un Muzeu al Fotografiei aici, care este foarte binevenit, dar este o picătură într-un ocean de nevoi. Așa cum spuneam, avem un brand medical, dar, din păcate, acest brand începe să pălească, sunt nenumărate situații și le știu cu toții, în special cetățenii noștri, cei care ne urmăresc, că de multe ori sunt nevoiți să ia calea altor centre medicale pentru diverse proceduri, pentru diverse investigații, pentru diverse operații, un lucru care mă întristează și nu numai pe mine, sunt convins. Avem două proiecte pe care le vom urmări, avem încă șansa de a reuși să le includem pe lista aceasta a PNRR, și acest lucru se poate face într-un singur fel, prin perseverență și prin influențarea deciziei”, a susținut acesta.

Vorbim de un spital de boli cardiovasculare și de un spital de recuperare.

“Este vorba de centrul cardiovascular chirurgical, o mutare a Institutului Inimii într-o clădire de sine stătătoare, aflată în apropierea spitalului care să reunească toate secțiile și compartimentele care în acest moment sunt împrăștiate în clădirea Spitalului Clinic Județean de Urgență. Este un proiect care a fost îmbrățișat și de autoritatea locală, mă refer la Consiliul Județean, dar care oarecum bate pasul pe loc pentru că există în continuare o problemă cu terenul pe care se va construi, este o veche dispută între Consiliul Județean și primărie care, din păcate, continuă să fie așa efervescentă”, a explicat profesorul.

Centrul de recuperare ar presupune construcția unui spital de recuperare în domeniul cardiovascular, după accidente rutiere, de muncă, accidente colective, după boli, cum este acum COVID-19. România duce lipsă de astfel de centre, în țară existând în sistemul public doar 1-2, astfel că pacienții sunt obligați să meargă în privat și mulți nu își permit să suporte costurile pe care le implică recuperarea. Un alt argument pentru un asemenea centru la Târgu Mureș este reprezentat de resursa umană de care centrul nostru medical dispune în acest domeniu.

În acest context, Horațiu Suciu a amintit și de construirea Centrului de Arși, un proiect foarte amplu care va fi finanțat de Banca Mondială, imediat după adoptarea Hotărârii de Guvern care este așteptată în următoarea perioadă.

“Centrul va include, într-adevăr, un centru de mari arși cu 15 paturi, dar și un bloc operator cu 25 de săli de operație, secția clinică întreagă de anestezie și terapie intensivă cu 44 de paturi care se va muta în această clădire nouă, evident vor fi spații conexe, pentru sterilizare, unitatea de transfuzii, centru de formare, spații tehnice, spații administrative și logistice și relocarea heliportului care este esențial pentru ca acea zonă, acel teren care este în spatele Spitalului Județean de Urgență să poată fi folosit în sfârșit pentru noi unități sanitare, pentru că în continuare ne desfășurăm activitatea în același mod, în aceeași paradigmă: nu se poate construi lângă spital”, a precizat prof. Suciu.

Proiectul este estimat la peste 60 milioane de euro, însă în afara problemei heliportului, mai are o hibă: aceeași problemă a terenului, asupra căreia vom insista mai jos. Și cu o mențiune importantă: dacă nu reușim să avem un proprietar, banii aceștia mulți s-ar putea duce pe apa Sâmbetei.

Până atunci, precizăm că, potrivit declarației liderului PNL Târgu Mureș, noul centru de boli cardiovasculare ar putea prinde ultimul tren de finanțare din PNRR.

“Noi suntem undeva la jumătatea drumului cu Institutul de Boli Cardiovasculare în sensul în care avem declanșată licitația pentru studiul de fezabilitate, motiv pentru care, deocamdată, reprezentanții Guvernului, ministrul Sănătății ne-a transmis că proiectul este pe o listă de rezervă, cu șanse reale ca în condițiile în care reușim să facem acest lucru în timp util să reușim să ne încadrăm și noi pe PNRR”, a declarat Horațiu Suciu.

Centrul de recuperare care, din punct de vedere a documentațiilor, este mai întârziat va putea fi construit pe o altă linie de finanțare.

… ce ne facem însă cu terenul?

Și ajungem la problema terenului care în ultimii cel puțin 5 ani nu pare să își fi găsit rezolvarea, ba mai mult, cele două autorități publice locale nu exclud să se judece din nou.

“Este o hotărâre dată de instanță, dar care nu precizează foarte clar care sunt limitele terenului, spune: “terenul aferent clădirii”. Aici, municipalitatea și județul Mureș, prin Consiliul Județean, trebuie să se pună de acord, și ar fi bine să o facă de bunăvoie ca să nu mai apelăm încă o dată la instanță, asupra ce presupune terenul aferent clădirii ca să știm care este al municipalității și care este al Consiliului Județean. Nu cunosc numărul întâlnirilor pe care le am avut, atât împreună cu domnul profesor Suciu, cât și domnia sa separat. Au fost nenumărate întâlniri, nu mai spunem de termene, nu mai spunem că se dădea pe săptămâna următoare, că se dădea peste două săptămâni, că s-au agreat echipele – a municipalității și a județului, arhitecții și juridicul să stea să găsească o formulă, am ajuns la momentul să ne bucurăm că au ajuns la un consens, după care, din nou, a venit o reacție din partea municipalității care ne-a bulversat. Deci, iată aveți de față doi oameni serioși care tratează cu maximă seriozitate această problemă, ați văzut că nici nu am ieșit public să spunem sau să atragem atenția că această problemă este la nivelul municipalității și al Consiliului Județean pentru că nu am crezut că vom ajunge în situația în care, în sfânta zi de 19 iulie, noi nu putem să vorbim de o problemă atât de simplă și rezolvabilă chiar pe cale de înțelegere instituțională. Ca să nu mai spun că se gândesc să mai apeleze încă o dată la instanță”, a explicat prefectul Mara Togănel.

Profesorul Horațiu Suciu a precizat că ambii conducători ai celor două instituții sprijină acest demers, însă compartimentele lor juridice și arhitecții încă nu s-au pus de acord.

“Suntem în fața unui proiect care vine să aducă un pic de lumină în zonă, este o investiție nouă, de care avem nevoie ca de aer și ne blocăm într-o zonă de birocrație pe care pot să o înțeleg până la un moment, pentru că, evident, lucrurile trebuie făcute legal și conform tuturor protocoalelor, dar nu pot să cred că nu se găsește soluția legală pentru un proiect care vine în întâmpinarea unei nevoi reale a noastră”, a încheiat acesta.

Acum, eu nu știu cât e de complicat să iei o decizie și să ți-o asumi, însă sunt curioasă dacă cohortele astea de specialiști care se tem să traseze niște granițe își permit să fie groparii unor proiecte de asemenea anvergură care s-ar putea realiza în județul Mureș?

Ligia VORO


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

LIVE: Raportul anual al rectorului UMFST ”George Emil Palade”

Distribuie Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rectorul principalei universități mureșene, prezintă joi, 28 martie, Raportul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.