Festivalul Roman de la Călugăreni (Festivalul 9R) și-a consumat sâmbătă, 7 august, cea de a 9-a ediție, aflată sub auspiciile Egiputului antic ca urmare a tematicii alese de organizatori, ”Egiptul în perioada romană”.
„Încă de la început aș dori să mulțumesc colegilor de la Muzeul Județean, tuturor celor implicați în organizare, în special lui Pánczél Szilamér Péter, organizatorului principal. De asemenea, mulțumiri se cuvin Teatrulul Șura și nu în ultimul rând voluntarilor. Scopul declarat al festivalului încă de la prima ediție a fost acela de a apropia lumea de situl arheologic existent la Călugăreni, de a-l face cunoscut atât localnicilor dar mai ales vizitatorilor. Pentru aceștia am pregătit o mulțime de ateliere prin care pot descoperi viața cotidianță existentă în Egiptul antic precum și cea de la Călugăreni din urmă cu 2000 de ani. Pe lângă acestea, am pregătit momente artistice deosebite care vor culmina cu cel oferit de Ansamblul Artistic „Mureșul”, a precizat, în deschiderea festivalului, Koppány Bulcsú Ötvös, directorul Muzeului Județean Mureș.
Parteneriat de succes
La rândul său, Ferenc Szélyes, președintele Asociației Teatru Șură din Călugăreni, co-organizator al festivalului, a punctat implicarea constantă în organizarea evenimentului. „Mă bucură faptul că Asociația Teatru Șură din Călugăreni continuă să fie partener al acestui important eveniment. Suntem alături de Muzeul Județean Mureș vreme de nouă ani de zile. Sper ca în cursul acestei zile de festival, spațiul în care ne aflăm să se umple de vizitatori astfel încât să avem parte de o zi cât mai fascinantă”, a spus Ferenc Szélyes.
„Să povestim despre zona Nilului”
Creierul festivalului, Pánczél Szilamér Péter, șeful Secţiei Gurghiu și al Centrului de Cercetare al Limesului Roman din cadrul Muzeului Județean Mureș, a subliniat tematica aleasă pentru acest an.
„Ne-am propus în acest an să povestim despre zona Nilului, despre Egiptul roman. Această aură fascinantă care reprezenta orientul antic, în mod special Egiptul antic, pentru romani avea deja o tradiție de 3.000 de ani când a fost integrat în Imperiul Roman. Pentru romani, egiptenii erau deseori greu de înțeles, erau oameni extrem de religioși, oameni obsedați de moarte. Nu vorbim în cadrul acestui festival despre viața de apoi la egipteni, că despre aspecte legate de cotidian, de traiul zilnic petrecut la Călugăreni sau în Egiptul antic din urmă cu 2.000 de ani. Tema acestui festival a fost stabilită relativ ușor, mai ales când am aflat că există o statuie mică care provine de la Călugăreni și care reprezintă divinitatea romano-egipteană Jupiter-Ammon descoperită în anii 80 în castrul roman de la Călugăreni. Această statuie este expusă la festival, în cadrul expoziției „Arheologia în cutie” deschisă în spațiul Școlii Generale din Călugăreni. Această divinitate romano-egipteană era din câte se pare cunoscută și venerată și la Călugăreni. Ea face parte din cosmopolita epocă romană de la Călugăreni dar și din restul Daciei Romane”, a precizat Pánczél Szilamér Péter.
Incursiune în organizarea militară romană
Recitalul care a deschis festivalul a fost susținut de Radu Varga la santur (instrument cu coarde și ciocănele iranian din care a fost inspirată crearea țambalului), moment care prefațat parada participanților pe traseul Teatrul Șură – Mănăstirea franciscană – Parcul arheologic – Teatrul Șură.
La loc de cinste au fost legiunile romane sosite la Călugăreni, care și-au prezentat arsenalul din dotare în fața publicului. Primii care au intrat în scenă au fost reprezentanții Asociației Veteres Milites-Sibiu, care au dat viață Legiunii a VI-a Ferrata, coordonați de către Centurio Crispvs Avrelius Crispvs.
„Suntem prezenți la acest festival pentru a doua oară. Nu avem decât trei ani de când ne-am înființat, dar cu toate acestea avem o experiență frumoasă în spate, fapt pentru care vom încerca să oferim publicului un spectacol cât mai frumos”, a spus Cristian Ciomaga , Centurio Crispvs Avrelius Crispvs.
A urmat Asociația Terra Apvlvm din Alba Iulia prezentă cu două trupe, Legiunea I Adiutrix și frumoasa trupă de dansatoare Antheia Imperialis.
„O parte din membri noștri au o experiență bogată în ce privește reconstituirile istorice de peste un deceniu, altă parte sunt ceva mai nou intrați în acest fenomen. Din 2019 reconstituim Legiunea I Adiutrix cu sediul în Apullum, denumirea romană a orașului Alba Iulia. Mereu ne acompaniază o frumoasă trupă de dansatoare, pe nume Antheia Imperialis. Vă rugăm să nu ratați momentul lor de dans precum și momentul târgului de sclavi. Fiecare eveniment, fiecare festival cum este și acesta de la Călugăreni reprezintă pentru noi o excursie în timp. Ne bucurăm de aceste evenimente precum și de faptul că putem împărtăși publicului această pasiune a noastră, interesele noastre, hobby-urile noastre. Invităm publicul să ne fie alături, atât pe durata reprezentației noastre cât și la atelierele interactive unde pot vedea foarte multe aspecte din viața epocii romane, atât cele militare cât și cele din viața de zi cu zi”, a precizat Ioan Oprea, Edeon Dasius, reprezentant al Asociației Terra Apvlvm din Alba Iulia.
Cristian Marincaș (Lucius Emilius Paternus), reprezentantul Asociația Amicii Muzeului din Zalău, a prezentat formațiunea Numerus palmyerenorum, soldați palmirieni originari din Siria cum sunt menționați în cărțile de istorie, cei care asigurau paza în zona orașului Porolissum. Aceștia au fost însoțiți la Călugăreni de soldați germanici și civili romani.
Nu în ultimul rând, trebuie consemnată prezența la Festivalul Roman de la Călugăreni a Asociația Milites Marisensis din Târgu Mureș, un grup de profesori și studenți ai Facultății de Științe și Litere ”Petru Maior” din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș care readuc la viață formațiunea militară auxiliară Cohor I Alpinorum care a staționat în castrul roman de la Călugăreni, propunându-și astfel să promoveze patrimoniul antic al județului Mureș și să contribuie la întregirea informațiilor despre provincia romană Dacia din secolele II-III p.Ch.
„Asociația noastră reproduce istoric formațiunea militară Cohors Alpinorum, unitate auxiliară care a care a staționat în castrul roman de la Călugăreni, precum și Legiunea a II-a Traiana fortis. Ne-am înființat în anul 2016 și de atunci participăm la evenimente care au comun reconstituirile istorice din vremea antică, respectiv Imperiul Roman”, a precizat Kosa István (Septimius Severus), reprezentantul Asociația Milites Marisensis din Târgu Mureș. A urmat prezentarea echipamentului din dotarea soldaților romani, ierarhia acestora precum și tehnicile de luptă specifice armatei Imperiului Roman.
Cei prezenți au avut parte de obiceiul depunerii jurământului de către soldații romani, de obiceiul binecuvântării soldaților înainte de plecarea la luptă, și nu în ultimul rând de demonstrații de luptă, savurate din plin de publicul prezent.
Lecții de cunoaștere
Componenta cea mai educativă a festivalului a fost adusă de ateliere interactive și activitățile de pedagogie muzeală.
Vizitatorii au putut afla informații despre activitățile curente din urmă cu 2000 de ani existente atât în Egiptul antic cât și la Călugăreni, grație celor 20 de ateliere dintre care nu au lipsit Officina feraria/ Atelier de fierărie, Officina pictorum/ Atelier de pictură, Officina operis tessellati/ Atelier de mozaicuri, Officina lapidaris/ Atelier de prelucrare a pietre, Officina figularis/ Atelier de ceramică, Officina lucernaria, Aberna coronariorum/ Atelier de coronițe, Officina ornamentaria/ Atelier de podoabe și bijuterii, Taberna tonsoria/ Frizerie, Officina textrina/ Atelier de țesut, Ludus litterarius/ Școală, Officina vestium/ Croitorie și, nu în ultimul rând, Taberna furnaria, locul unde vizitatorii au putut gusta din bucatele tradiționale romane.
„După o tradiție de nouă ani de zile la Festivalul Roman de la Călugăreni, continuăm și în acest an cu produsele culinare specifice Imperiului Roman, pâinea tradițională romană, crema de brânză cu diferite condimente, verdețuri și semințe, toate cu specific roman. De asemenea, o cremă din linte condimentată cu rozmarin, oregano și ulei de măsline, acesta fiind baza alimentației romanilor, o salată de țelină, și nu în ultimul rând partea de desert, niște prăjiturele romane. Aceste rețete romane apar în cărțile de bucate vechi, precum și pe listele meniurilor romane cu ocazia diferitelor festivități. Dat fiind faptul că în acest an festivalul are ca și tematică legăturile lumii romane cu lumea Egiptului, în județul Mureș s-a păstrat un tipar cu reprezentarea lui Serapis, unul din importanții zei egipteni, fapt pentru care am decis să oferim vizitatorilor prăjiturele rituale. Astfel de produse erau închinate acestor zei cu mii de ani, prăjiturele, alimente, ulei,vin, produse care erau oferite tuturor zeilor”, a precizat Nicoleta Man, șefa secției de Arheologie din cadrul Muzeului Județean Mureș.
Situl de la Călugăreni, în Patrimoniul UNESCO
O componentă importantă a Festivalului Roman de la Călugăreni este cea de cercetare, reprezentată prin situl arheolorgic existent aici, care a putut fi descoperit grație ghidajelor în limbile română și maghiară oferite de organizatori.
„Ceea ce ne bucură foarte mult este această evoluție. De la un sit arheologic care abia era cercetat în 1950, practic Călugăreniul era cel mai puțin cercetat sit din sud-estul Daciei Romane, am ajuns azi să înțelegem cât mai bine acest sit de la Călugăreni. Aici mă refer la structura interioară a sitului, extinderea acestuia. Datorită acestor rezultate științifice sperăm ca pe viitor situl de la Călugăreni să poată candida, alături de celelalte situri de pe Limesul Daciei Romane, la statutul de Patrimoniu Mondial UNESCO. Ne bucurăm de faptul că în fiecare an, începând cu 2013, am reușit să avem săpături în castrul auxiliar, la clădirea principiei, clădirea personalului, la sistemul defensiv, în vicus – așezarea civilă și la băile romane, în trei puncta, pe baza unor lucrări efectuate cu ajutorul unei echipe internaționale coordonată de Muzeul Județean Mureș”, a spus Pánczél Szilamér Péter.
Momente artistice de excepție
Programele artistice nu au lipsit din oferta ediției din acest an, spectacol de dans susținut de Ana Maria Mărginean, intitulat Dansul Nilului, concertul Cvartetului de Coarde Tiberius intitulat “Tiberius îl întâlnește pe Mozart”, precum și recitalul de chitară „O, gloriosa Domina!” susținut de Costin Soare la Biserica Mănăstirii Franciscane din Călugăreni.
Aici, vizitatorii au putut afla informații legate de Ecaterina de Alexandria, personalitate venerată cu precădere pentru două dintre calitățile sale excepționale: castitatea și erudiția. Se spune că datorită inteligenței sale a ajuns protectoarea filozofilor, teologilor, avocaților și retorilor. Totodată, în perioada medievală era protectorul elevilor și profesorilor, patroana universităților, a bibliotecilor și ulterior, al tipografiilor.
Statuia vedetă a festivalului
În clădirea Școlii Gimnaziale au fost amenajate două expoziții, una care a fost prezentat sistemul defensiv, granița de est a Daciei romane, și o expoziție cu piese din colecția Muzeului Județean Mureș. Aici a fost expusă și statuia vedetă a festivalului, divinitatea romano-egipteană Jupiter-Ammon.
„Datorită promovării patrimoniului arheologic care o facem consecvent în fiecare an, a fost pus în atenția noastră acest obiect această statuie, fapt pentru care am avut posibilitatea să o expunem în cadrul ediției din acest an a Festivalului Roman. Un lucru fascinant despre această piesă este că, în felul ei este o piesă unică în toată Dacia Romană, fapt ce ne bucură, ea fiind a doua reprezentare a unei divinități romane descoperită la Călugăreni”, a precizat Pánczél Szilamér Péter.
Statuia a făcut obiectul prelegerii susținute de Pánczél Szilamér Péter (Egyiptomi nyomozás Mikházá) care a urmat după pregerea susținută de Dan Deac intitulată „De la Nil la Dunăre și înapoi. Egiptul în Dacia și dacii în Egipt”. Licitația de sclavi, parada cu torțe și Dansul Nimfelor, precum și concertul „Zâmbet de pe Câmpie” susținut de Ansamblul Artistic „Mureșul” au fost momentele care au întregit cea de a IX-a ediție a Festivalului Roman de la Călugăreni.
Finanțatorii Festivalului Roman din acest an au fost Consiliul Județean Mureș și Fundația Bethlen Gabor, la care se adaugă instituțiile partenere: Primăria Eremitu, Primăria municipiului Târgu Mureș, Ansamblul Artistic Profesionist ”Mureșul”, Biblioteca Județeană Mureș, Biblioteca ”Teleki – Teka”, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Asociația Milities Marisensis, Teatrul Național Târgu Mureș, cu cele două companii – ”Liviu Rebreanu” și ”Tompa Miklós” și Asociația Visit Mureș.
Alin ZAHARIE
