Home / Business / Lutierii reghineni felicitați de Dumitrița Gliga

Lutierii reghineni felicitați de Dumitrița Gliga

Deputatul social-democrat Dumitrița Gliga a transmis miercuri, 11 august, prin intermediul unui mesaj publicat pe pagina proprie de Facebook, către lutierii reghineni, cu prilejul împlinirii a șapte decenii de luterie în ”Orașul Viorilor.”

În mesajul său, intitulat ”La mulți ani viorii reghinene!”, deputatul Dumitrița Gliga mărturisește că se simte ”privilegiată” deoarece a crescut într-un oraș ”care reprezintă un brand național și internațional, vioara de Reghin”, pentru că ”în majoritatea orchestrelor mari din lume se cânta pe instrumente reghinene.”

”E cu atât mai rar în aceste vremuri să ai privilegiul să trăiești într-un oraș în care se construiesc produse românești și unde există mii de oameni cu dragoste de arta și de meseria de lutier. Sunt privilegiată și pentru că m-am născut într-o familie în care oamenii au fost întotdeauna pe primul plan. Am crescut alături de ei și, pornindu-se de la un atelier de câțiva metri pătrați, s-a dezvoltat de la zero cea mai mare fabrica de instrumente muzicale cu coarde și arcuș din Europa, fabrica Gliga”, a precizat Dumitrița Gliga, care deține și funcția de președinte interimar al PSD Mureș.

Reghin, ”Orașul Viorilor”

În același mesaj, Dumitrița Gliga aduce un omagiu atât lutierilor plecați în Eternitate (Roman Boianciuc, Flore Precup, Nicolae Ciurba, Zaharie Mare, Sorin Ciurba, Nagy Bela, Șimon Josef), cât și creatorilor de viori aflați în viață (Ioan Luca, Nagy Pavel, Vasile Mare, Nicolae Bâzgan, Vasile Gliga, Szasz Friedrich, Claudiu Mare, Virgil Bândilă, Alin Stoica, Călin Vultur, Eugen Man, Ioan Bucur, Aurelian Mare, Cristian Gliga), o parte dintre aceștia având și statut de membri fondatori ai Asociației Artiștilor Lutieri din România, organizație non-guvernamentală înființată în anul 1990.

”Astăzi sunt aproape 30 de lutieri care s-au alăturat Asociației Artiștilor Lutieri din România. Roman Boianciuc a construit prima vioară, la Reghin. S-au scurs doar șapte decenii de atunci, de când la Reghin se produc viori. În Italia, bunăoară, tradiţie datează de secole, dar noi am reuşit, în aceşti numai 70 de ani, să producem, folosind lemn din pădurile de pe Valea Italianului, situată la vreo 40 de kilometri de Reghin, viori care să le concureze cu succes pe cele manufacturate la Cremona, de urmașii celebrilor lutieri Amati, Stradivari şi Guarneri. E mare lucru ce s-a realizat!”, a transmis deputatul social-democrat.

Nu în ultimul rând, Dumitrița Gliga a făcut referire atât la pasiunea pentru lutierie existentă în propria familie, cât și la ascensiunea municipiului Reghin pe harta internațională a producătorilor de viori.

”Ştiu asta și din familie, pentru că tatăl meu, Vasile Gliga, a confecţionat prima sa vioară în 1988, iar peste numai câţiva ani, Yehudi Menuhin îi mulţumea pentru calitatea viorii Gliga. Ne mândrim cu faptul că Reghin este capitala lutierilor din România – sunt cel puţin 12 firme care produc viori la noi în oraş alături de cele două fabrici – și mii de cunoscători ai etapelor de construire a viorii, şi, de asemenea, suntem bucuroși că, acum trei ani, 8.859 de viori din cele 14.000 exportate de România în lume în statele din afara UE în 2018, adică peste 63%, au fost produse de Companiile Gliga. Iar fabrica Hora a depășit 4 milioane de instrumente fabricate în acești 70 de ani. Mă înclin în fața celor care au pus sufletul în construirea primelor viori la Reghin, în fața maeștrilor reghineni care au făcut de-a lungul anilor ca acest brand să fie recunoscut în întreaga lume, și a celor care duc mai departe prestigiul acestei nobile meserii”, a conchis președintele interimar al PSD Mureș.

(Redacția)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Luduș: Creșă arondată la „Căsuța Fermecată”

În Legea nr. 1/2001 a Educației Naționale la articolul 27, alineatul 1, este specificat ca …