Home / Editorial / Muzeele, necesitate sau moft?

Muzeele, necesitate sau moft?

Distribuie

Pandemia de anul trecut și glumele legate de redeschiderea muzeelor la 15 mai au scos la iveală unele realități dure legate de muzeele din România și anume că lumea nu prea vizitează muzeele și că oferta culturală a muzeelor din România nu este atât de atractivă pentru public.

Majoritatea glumelor sunau cam așa: ”Președintele a anunțat că de pe 15 mai se deschid muzeele. Eu sunt curios câți oameni știau că sunt închise?”, ”Cică, starea de alertă e tot o stare de urgență, dar cu coaforul și muzeele deschise!”, ”Dinții… ca dinții, tunsul… ca tunsul… dar eu fără MUZEU chiar nu mai puteam să trăiesc”, ”Eu la muzeu nu mă duc! Cine vrea să mă vadă, să vină la mine”, ”Oare pe 15 mai se deschide Muzeul Berii de la Podu’ cu Lanțuri?”.

Pentru că lucrez într-un muzeu, nu foarte cunoscut în Târgu Mureș, Muzeul de etnografie și artă populară, evident că aceste glume m-au amuzat dar m-au și întristat deopotrivă. Oare de ce nu reușim să fim mai vizibili, mai prezenți în viața urbei? Din păcate, majoritatea muzeelor din România au aceeași problemă, cu excepția câtorva muzee mai renumite (cum ar fi Muzeul Antipa, Muzeul Astra din Sibiu și încă câteva).

Potrivit ultimei statistici a Uniunii Europene, Eurostat, din 2015, referitoare la consumul cultural, românii sunt pe ultimele locuri din Europa la vizitarea obiectivelor culturale, doar 18,3% dintre românii cu vârsta peste 16 ani vizitaseră un monument, un muzeu, o galerie de artă sau un sit arheologic, măcar o dată în ultimele 12 luni.

Se naște astfel întrebarea – și mulți și-au pus-o – avem nevoie de muzee? Este muzeul necesar comunității, oamenilor sau nu? Cum ne poate îmbunătăți viața un muzeu? Care este rolul unui muzeu? În ce măsură muzeele își îndeplinesc funcțiile în societate?

Cei pasionați de cultură vorbesc de beneficiile muzeelor în comunitate, de rolul lor în educația non-formală, în dezvoltarea turismului, dar puțini știu că muzeele pot aduce și beneficii economice în comunitate.

În primul rând, ce este un muzeu? Potrivit definiției ICOM din 2007, muzeul este o instituție permanentă, fără scop lucrativ, aflată în serviciul societății și al dezvoltării sale, deschisă publicului, care achiziționează, conservă, cercetează, comunică și expune patrimoniul material și imaterial al umanității și al mediului său ambiant, în scopul educației, cercetării sau delectării. Legea muzeelor și colecțiilor publice nr.311 din 2003 preia această definiție: ”muzeu – instituția de cultură, de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, aflată în serviciul societății, care colecționează, conservă, cercetează, restaurează, comunică și expune, în scopul cunoașterii, educării și recreerii, mărturii materiale și spirituale ale existenței și evoluției comunităților umane, precum și ale mediului înconjurător. Codul de etică a muzeelor elaborat de ICOM în 1986, modificat în 2001 și 2004, insistă asupra misiunii publice a muzeelor și un principiu al său prevede că muzeele lucrează în strânsă colaborare cu acele comunități de la care provin colecțiile lor, precum și cu acele pe care le deservesc.

În ultima vreme, muzeele au încercat să-și îmbunătățească oferta culturală, orientându-se mai mult spre public decât spre obiect, prin regândirea expozițiilor, introducerea de noi servicii culturale, noi tehnologii în expunerea patrimoniului, realizarea unor activități interactive de pedagogie muzeală cu toate acestea percepția generală asupra muzeelor din România este destul de negativă în rândul publicului, fiind privite ca ceva perimat, prăfuit, depășit, plictisitor, de aceea cele mai multe sunt ignorate sau ocolite. Totuși, de Noaptea Muzeelor, lumea se înghesuie să viziteze muzeele, nu atât pentru că este gratuit, cât pentru animația socială de acolo.

În nici un caz muzeele nu pot să concureze cu alte mijloace de divertisment, dar au ceva în plus față de acestea, îmbină divertismentul cu educația și ne oferă o experiență diferită, care ne stimulează și intelectul, nu numai nevoile de bază.

Dar cum aducem lumea la muzeu ca să se poată bucura de toate aceste plăceri intelectuale? După ultimele studii, captarea atenției vizitatorilor, satisfacția lor în vizitarea unui muzeu depinde nu atât de bogăția exponatelor, cât mai ales de coparticiparea lor în crearea sensului, (”broadening” – după Tiina Roppola), care poate fi îngrădită prin modul de expunere a obiectelor care nu lasă loc de interpretări. Să nu uităm că muzeul este doar un intermediar între societate și patrimoniul cultural și invers, muzeul poate să facă inteligibil patrimoniul cultural publicului sau poate să-l obtureze.

Dincolo de senzaționalul creat de high-tech-ul folosit în expoziții, colaborarea muzeului cu publicul vizitator, cu acele comunități pe care le deservește, reprezintă principala cale de coparticipare a vizitatorilor la expunerea muzeală, dar ca în orice relație, relația cu publicul muzeal nu trebuie să fie unidirecțională, doar de la muzeu la comunitate, ci și invers, de la comunitate la muzeu. Porțile muzeelor sunt deschise, muzeele sunt ale noastre, cum ne implicăm depinde de fiecare.

Laura POP


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

PROPUNERE. Consiliu Comunitar Consultativ în Ungheni

Distribuie Primarul orașului Ungheni, Victor Prodan, a inițiat, în data de 26 martie, un proiect …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.