ANIVERSARE. 20 de ani de probaţiune în România

Astăzi, 3 septembrie, sărbătorim Ziua Probațiunii, instituție care împlinește 20 de ani de activitate în domeniul justiției penale. Deși are o istorie scurtă comparativ cu alte instituții publice din România, în cei 20 de ani de la înființare, probațiunea a trecut printr-o serie de schimbări, atât de ordin administrativ cât și din punctul de vedere al rolului și locului în sistemul de justiție. Procesul de instituționalizare a probațiunii, evoluția acesteia, de la o idee transpusă în cadrul unui proiect pilot, până la crearea unui sistem național cu servicii județene, a beneficiat de suportul financiar și logistic al unor state cu tradiție în domeniul probațiunii, Marea Britanie și Olanda.

Importanța serviciilor de probațiune

Astăzi în România funcționează 42 de servicii de probațiune, în cadrul cărora activează 699 de consilieri de probațiune. Odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal şi de Procedură Penală (în anul 2014) activitatea consilierilor s-a diversificat şi a căpătat noi valenţe.

Sistemul de probaţiune, ca serviciu public de interes naţional, contribuie la înfăptuirea actului de justiţie şi îşi desfăşoară activitatea în scopul reabilitării sociale a infractorilor, al diminuării riscului de săvârşire a unor noi infracţiuni şi al menţinerii siguranţei comunităţii, precum şi pentru reducerea costurilor financiare și sociale ale executării sancţiunilor şi măsurilor penale, prin diminuarea populaţiei din unităţile penitenciare şi valorificarea potenţialului socio-economic al infractorilor.

Beneficiarii serviciilor de probațiune sunt persoane care au comis fapte penale și care pentru un anumit termen de supraveghere se află în evidența serviciului de probațiune. Persoanele supravegheate pot fi minore sau majore iar termenele de supraveghere variază în funcție de diferite aspecte: gravitatea infracțiunii, existența antecedentelor penale, pericolul creat pentru  societate și altele, aceste termene fiind stabilite de instanța de judecată.

Consilierii de probațiune desfășoară o activitate complexă care are ca scop principal reintegrarea socială a persoanelor aflate în supraveghere. Consilierul intervine punctual, în funcție de situația fiecărui beneficiar, în sensul rezolvării problemelor identificate pe parcursul supravegherii, implicând în acest proces, atunci când este cazul, familia, prietenii și specialiștii. Intervenția consilierului de probațiune presupune o împletire a cunoștințelor teoretice și practice din domeniul dreptului penal, psihologiei și asistenței sociale, adaptate personalității fiecărei persoane supravegheate și stilului propriu de lucru al consilierului. Indiferent de vârstă, statut sau motivul pentru care au intrat în evidența serviciului de probațiune, beneficiarii sunt tratați de consilierii de probațiune în conformitate cu principiile care fac obiectul recomandărilor Uniunii Europene, dar și al altor documente internaționale, care reglementează drepturile omului: dreptul la autodeterminare, imparțialitatea, deschiderea și respectul, onestitatea, evitarea discriminării pe orice temei, acceptanța, confidențialitatea datelor referitoare la persoane.

Privind în urma la cei 20 de ani care s-au scurs de când s-au pus bazele probațiunii în România, putem aprecia că acest sistem a avut o evoluție frumoasă, cu multe provocări depășite pe parcurs, dar și cu multe planuri de dezvoltare pe viitor. În cursul lunii august au început activitatea un număr de 158 de noi consilieri de probațiune, urmând ca până la finalul anului în curs să fie anunțat un nou concurs. 

”Pion principal” în executarea pedepselor

La nivelul Serviciului de Probațiune Mureș activează un număr de 14 consilieri, din care 13 sunt în activitate, în cursul acestui an urmând a fi disponibile alte 6 posturi de consilier de probațiune. Echipa este subdimensionată raportat la numărul de cazuri pe care le gestionează, însă cu profesionalism, dedicare și bună organizare, serviciile livrate respectă standardele de calitate cerute.

”S-au scurs 20 de ani de la înființarea sistemului de probațiune din România, însă pot spune că probațiunea este în continuare o instituție tânără în sistemul judiciar român și datorită schimbărilor legislative majore din anul 2014, intrarea în vigoare a Noilor Coduri – Penal și de Procedură Penală, care au adus noi atribuții consilierilor de probațiune. Dacă ar fi să aruncăm o privire în sistemele judiciare ale celorlalte țări din Europa, am constata cu siguranță că probațiunea reprezintă pionul principal în executarea pedepselor, iar în ultimii ani am simțit și noi faptul că și în cazul sistemului judiciar român balanța pedepselor se înclină evident spre pedepsele executate în libertate. Chiar dacă ne confruntăm cu un volum de activitate excesiv raportat la numărul angajaților, avem satisfacția că fiecare beneficiar este tratat individual, în funcție de particularitățile proprii și avem speranța că ni se vor alătura an de an noi angajați dornici să intervină în procesul de reintegrare socială al celor care au comis infracțiuni”, a declarat Camelia Stăncescu, șef serviciu, Serviciul de probațiune Mureș.

(Redacția)