Home / Cultură / Ateliere creative la Muzeul Etnografic ”Anton Badea”

Ateliere creative la Muzeul Etnografic ”Anton Badea”

În perioada 6-9 septembrie, Primăria municipiului Reghin și Muzeul Etnografic ”Anton Badea” organizează o serie de ateliere creative abordând diverse teme etnografice, sub denumirea ”Mureșul creativ și multicultural”.

„Prin acest proiect ne propunem să cunoaștem și să facem cunoscut deopotrivă patrimoniul cultural material și spiritual, local dar și din alte județe, făcând apel la nuclee identitare care exprimă creativitatea populară a oamenilor de aici, diferențiată în cadrul unor obiceiuri și a unor grupuri meșteșugărești prin care s-au transmis valori, credințe, tehnici de lucru, motive ornamentale, materii prime, produse, de-a lungul mai multor generații. Practicarea unor meșteșuguri are o continuitate îndelungată în județul Mureș, ca de altfel pe tot teritoriul țării, acestea evoluând în mare parte în legătură cu ocupațiile de bază. Treptat, s-au diferențiat și s-au specializat devenind mărci definitorii ale specificului cultural-etnic, care, acum, ne oferă posibilitatea de a înțelege sufletul, preocupările, ocupațiile, mitologia, universul celor ce au trăit pe aceste locuri”, a precizat Roxana Man, managerul Muzeului Etnografic ”Anton Badea” din Reghin.

 Cum ia naștere un fluier

Săptămâma dedicată atelierelor meșteșugărești a debutat luni, 6 septembrie, primul moment fiind cel dedicat confecționării de fluiere, atelier coordonat de Nicolae Gliga, meșter popular din Hodac.

„Am încercat să arăt copiilor cum se face un fluier. Le-am prezentat toate tipurile de fluiere și naiuri apoi le-am explicat toate fazele de lucru, începând cu adusul lemnului din pădure, apoi prelucrarea acestuia, găurirea, uscarea, șlefuirea, vopsirea și pirogravarea. Este extrem de importantă cultura populară din care face parte și acest meșteșug al confecționării fluierelor, cu precădere la cei tineri, baiul e că a vârsta lor nu-i prea interesează. Noi cei care mai facem aceste fluiere mai suntem doar câțiva, în schimb tineretul e prea puțin interesat. Este important să putem duce mai departe aceste obiceiuri, mie chiar îmi face plăcere să fac fluiere, fapt pentru care lucrez cu drag la ele. Așa se explică faptul că de 25 de ani lucrez pentru Muzeul Astra din Sibiu unde particip anual cu aceste fluiere. Fluierul era extrem de prezent în viața de zi cu zi, în special pe Valea Gurghiului la Hodac și nu numai. Hodacul era renumit pe vremuri cu o echipă de 22 de fluierași cu care mereu câștiga Premiul 1 pe țară. Am fost chiar și peste hotare cu această echipă de fluierași în Franța de două ori. În prezent, din această echipă de fluierași mai trăim doar câțiva, cei mai bătrâni s-au cam dus, iar cei mai tineri s-au apucat de altceva. Să înveți să cânți la fluier nu e greu, mai dificil e să știi să interpretezi. Pentru asta ai nevoie de un pic de har de sus pentru a scoate sunete minunate din fluier”, a dezvăluit Nicolae Gliga.

De la ceramică la arta culinară săsească

Atelierele din cadrul proiectului ”Mureșul creativ și multicultural” vor continua marți, 7 septembrie, cu Mathe Attila, meșter olar din Corund, protagonistul unui atelier de confecționat ceramic[ la roată, care va fi urmat miercuri, 8 setembrie, de un atelier de împletit pănuș din porumb susținut de Nagy Margit din Chendu, urmând ca joi, 9 septembrie să vină rândul unui inedit atelier culinar specific bucătăriei săsești.

„Ne-am propus să-i aducem pe copiii în natură, să avem cu ei activități ceva mai apropriate de arta populară, de meșteșuguri cu o îndelungată tradiție. În acest sens, am apelat la meșteri populari din centre cu tradiție, dat fiind faptul că aceste meșteșuguri ne oferă o cunoaștere mai complexă asupra asupra unui mod de viață până la urmă. Acești meșteri populari fac obiecte care nu sunt doar estetice sau practice, ele sunt o parte din sufletul și spiritualitatea celor care le făuresc, sunt elemente care au o strânsă legătură cu viața acestor oameni. Ne-am propus aceste ateliere și pentru a-i obișnui pe cei mici, dar nu numai, cu ce înseamnă cultura tradițională, sursă extrem de bogată pentru viața din prezent. Atelierele vor avea loc în aer liber animate de oameni care prelucrează diferite lucruri. Practic, aceste meșteșuguri au evoluat din exploatarea resurselor naturale care erau în zonă și care acopereau necesarul de hrană, de îmbrăcăminte sau confecționat unelte. Treptat, acestea au început să corespundă și unei nevoi estetice, fapt pentru care ele sunt atât artistice cât și practice. Aceste îndeletniciri vechi însoțesc practic gândirea mitică a oamenilor de la țară bazată pe simboluri, superstiții, pe credințe, ceea ce conferă participanților la aceste ateliere o experiență bogată”, a subliniat Roxana Man.

Alin ZAHARIE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Vine valul 4? Dublare a numărului de cazuri COVID-19 în Mureș, în 24 de ore!

Față de ziua precedentă, la nivelul județului Mureș au fost înregistrate 49 de cazuri noi …