Ursitoarele, în vizită la Muzeul Etnografic ”Anton Badea”

Participanții atelierului de confecționat fluiere din cadrul primei zile a proiectului „”Mureșul creativ și multicultural” , organizat în această săptămână de Muzeul Etnografic ”Anton Badea” din Reghin,  au avut parte de prezența unor personaje mitologice, respectiv a trei ursitoare care le-au fericit vizita la muzeul reghinean.

„Mai nou, în vremurile moderne, se obișnuiește ca la botez să fie prezent acest obicei al ursitoarelor. Nu este deloc un moft cum ar crede unii, acest mit al ursitoarelor îl regăsim încă din cele mai vechi timpuri, în mitologia poporului român precum și în mitologia altor popoare. Pe lângă faptul că prevesteau soarta micuțului botezat, fiecare ursitoare avea un rol bine definit. Prima ursitoare era cea care întindea firul, a doua era depănătoarea care se ducea cu acest fir în toate locurile pe unde va umbla micuțul botezat. Cea de a treia ursitoare simboliza moartea care tăia firul. Toți trecem prin acest ciclu al vieții, la naștere ne găsim menirea pe acest pământ, după care ne unim cu universul”, a declarat prof. Rodica Bândilă, coordonatorul Centrului de Limbi Străine Eureka.

Deși pare venit din negura timpului, acest obicei al ursitoarelor îl regăsim și în prezent sub o formă sau alta, este de părere Rodica Bândilă.

„Este un obicei cu extrem de multe semnificații, de aceea cred că și în epoca modernă părinții vor să reintroducă aceste tradiții în viața noastră contemporană ca să ne aducă aminte unde ne sunt rădăcinile, locul de unde ne tragem. Părinții luau foarte  în serios acest obicei, mai ales mamele. Deși nu aveau voie să participe direct, doar ursitoarele și micuțul copilaș, se pregăteau foarte serios de acest moment, le pregăteau ursitoarelor  bucate fel de fel ca să le îmbuneze, ca să ursească copilului doar cele bune, iar cele rele să fie spălate. Oarecum este și în prezent, la momentul botezului părinții încearcă să marcheze acest moment special cât mai bine, pregătesc tot felul de bucate și surprize, un sens ceva mai modern al mitului ursitoarelor”, a spus Rodica Bândilă.

„Am fost prima ursitoare, aparent fără un rol bine definit. Practic am ursit de toate, de frumusețe, de noroc și înțelepciune, de absolut tot” – Tania Muntean

„Am reprezentat ursitoarea  care îi urează pruncului numai sănătate, să fie mereu sănătos, să-și iubească părinții și bunicii, să-i îngrijească așa cum se cuvine, să se bucure de existența lor” –  Sorina Pop

„Am fost ursitoarea iubirii, frumuseții și înțelepciunii, cea care îi urează pruncului să aibă grijă de familie, de prieteni, cea care îi asigură micuțului o puternică legătură de iubire cu semenii” – Beatrice Lăcătuș

Alin ZAHARIE