Depolitizarea sistemului de sănătate, accent pe profilaxie, educația sanitară a copiilor, o mai bună finanțare sunt câteva dintre aspectele care se doresc a fi îmbunătățite în sistemul sanitar românesc, semnalate de către participanții la dezbaterea organizată în cadrul caravanei ”Cu Europa ajungem departe”. Dezbaterea cu tema ”Prioritățile României pentru politicile europene de sănătate”, organizată de USR PLUS, a avut loc vineri, 24 septembrie, la Hotel Privo, din Târgu Mureș. La dezbatere au participat doi foști miniștrii ai Sănătății, din partea USR PLUS, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, precum și europarlamentarul USR PLUS, Alin Mituță.
Fără o politică europeană în domeniul sănătății
”Scopul caravanei este acela de a asculta ce-și doresc românii de la Europa. Conferința aceasta are scopul să ne oblige cumva să ne gândim și pe termen lung în ce direcție vrem să meargă Europa, și noi suntem parte din Europa, și unde vrem să meargă România, ca membru al Uniunii Europene. Am ales să facem această discuție despre sănătate la Târgu Mureș din motive evidente, pentru că este un centru foarte important pe domeniul sănătate, iar sănătatea este un domeniu important pentru această conferință privind viitorul Europei. Pentru că este o anomalie la nivel european, aș putea spune, avem politici europene în materie comercială, în materie de agricultură etc, însă nu avem o politică de sănătate la nivel european. Și asta este o anomalie pentru că există diferențe majore între sistemele de sănătate din țările occidentale și sistemul de sănătate din România sau alte țări din estul Europei”, a început prezentarea europarlamentarul USR PLUS Alin Mituță.
”Avem nevoie de o politică europeană de sănătate și în momentul acesta nu avem o politică europeană de sănătate. De abia acum ne gândim la nivel European ce înseamnă uniunea sănătății, adică există rețele europene de boli rare dar nu este suficient, vrem mult mai mult, vrem ca Uniunea Europeană să vină să stabilească standarde minime ale serviciilor medicale, a managementului spitalului pentru că acum diferențele sunt enorme între țări ca România și cele din Vest. Avem acum o fereastră de oportunitate aș spune, datorită pandemiei, faptul că țările membre ale Uniunii Europene și-au dat seama că anumite lucruri se pot face mai bine la nivel european. Uniunea Europeană aduce plus valoare și de asta trebuie să ne legăm, de faptul că statele membre au înțeles că este nevoie de mai multă coordonare, resurse la nivel european”, a continuat europarlamentarul USR PLUS.
Standarde minime de calitate a serviciilor medicale, anumite competențe în materie de sănătate, nu doar pentru achiziționarea de vaccinuri, precum cele anti COVID, achizițiile comune la nivel european, rețelele europene de referință sunt câteva dintre obiectivele care se doresc a fi cuprinse în politica europeană de sănătate și importante și pentru România.
”E nevoie să avem în plan aceste competențe în materie de sănătate nu doar pentru a achiziționa la nivel european vaccinuri anti COVID, dar și în alte domenii. Pentru România este foarte important să avem standarde de calitate minime ale serviciilor medicale, putem să dăm competențe Uniunii Europene să ajute statele membre, cum este și România, să își crească standardele de calitate ale serviciilor medicale. Apoi mai sunt și acele achiziții comune la nivel european, am văzut că în ceea ce privește achizițiile de vaccinuri anti COVID au funcționat foarte bine, am văzut că datorită UE am avut acces la vaccinuri și acest lucru se poate face și cu alte tipuri de vaccinuri, gen vaccin anti HPV, dar și echipamente medicale etc. Putem să dăm competențe UE să se ocupe și de achiziții comune la nivel european. Un alt domeniu pe care l-aș menționa ține de rețelele europene de referință, care au fost inaugurate acum câțiva ani și scopul lor este să lege cumva institutele medicale, spitalele din statele membre pentru a coopera în ceea ce privește bolile rare, fie că este vorba de diagnostic, fie de tratament. Aceste rețele europene de referință există, însă ele sunt la momentul acesta în stadiu foarte incipient și ceea ce ne-am dori este să le finanțăm mai bine de la nivel europan și, de asemenea, să le extindem”, a continuat Alin Mituță.
Acesta a subliniat faptul că două domenii importante pentru România, tratamentul pentru marii arși și transplantul de organe ”ar putea fi acoperite prin aceste rețele europene de referință pe care le-am dori extinse și finanțate mai bine de la nivel european”.
Scopul dezbaterii a fost culegerea de idei din rândul profesioniștilor din sănătate referitor la ceea ce se dorește a fi schimbat în sistemul de sănătate, însă nu de la nivel local ci de la nivel european, respectiv ce ar trebui să cuprindă politica europeană în domeniul sănătății.
”Cum funcționează această conferință? Avem o plenară, o conferință din care fac parte europarlamentari, parlamentari naționali, reprezentanți ai guvernelor și ai societății civile. Eu, de exemplu, fac parte din această plenară și fac parte din comisia de sănătate a acestei plenare. Abia încep lucrările acestei conferințe și acolo vom dicuta despre ce vrem noi mai departe și scopul caravanei este ca noi să ascultăm de la dumneavoastră care credeți că sunt problemele importante din sănătate și să mă duc cu ele în acea plenară și să spun, cel puțin din punct de vedere al României, astea sunt problemele și așa vrem să continuăm, aici dorim să ajungem peste 5-10 ani”, s-a adresat participanților la dezbatere Alin Mituță.
Accent pe profilaxie, dar și pe educație sanitară
Un aspect subliniat de participanții la dezbatere s-a referit la profilaxie, dar și la educația sanitară a copiilor, respectiv conștientizarea importanței vaccinului.
”Educația merge mână în mână cu sănătatea. Noi avem nevoie de toate, dar în primul rând copilul trebuie învățat să se spele pe dinți de la vârstă mică. Un copil în școală poate fi educat mult mai ușor, el crește altfel și dacă înțelege ce înseamnă vaccin. Ar trebui niște proiecte în școli de educație sanitară, trebuie să avem un start”, a intervenit în cadrul dezbaterii medicul pediatru Brândușa Căpâlnă.
Standarde minime de calitate a serviciilor medicale
O propunere de standard minim de calitate ar fi, spre exemplu, accesul pacienților, indiferent de țara din care provine, la medicamentele esențiale.
”Este o problemă ce persistă în Europa de mult timp: lipsa unor medicamente esențiale, ieftine, pentru că fără ele nu pot fi tratate anumite afecțiuni. Ar putea să fie un proiect European, o idee simplă și anume că orice cetățean de pe acest continent, indiferent unde locuiește, ar trebui să aibă acces măcar la acele medicamente care nu pot fi înlocuite și costă 3 euro, 5 euro”, a propus fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu.
Acesta a dat și un exemplu de standard minim de calitate a serviciilor medicale, spre exemplu pentru tratarea cancerului de sân, respectiv să existe un standard minim care să impună ca centrele în care se tratează cancerul de sân să existe anumite dotări, specializare a medicilor, a asistentelor, infirmierelor.
”Este un standard minim pe care dacă îl impui toată lumea are de câștigat”, a precizat Voiculescu.
În urma propunerilor venite de la participanți un standard minim ar fi și cel legat de pacient, respectiv să fie în mijlocul sistemului.
”Legat de pacient, să fie în mijlocul sistemului, aceasta poate să fie o abordare pe care Uniunea Europeană să o promoveze. Este o abordare pentru care în UE nu există un consens pentru că nici măcar nu s-a discutat. Asta înseamnă că nu avem o politică europeană, că lăsăm statele membre să decidă privind sistemul medical. O variantă ar fi să spunem de la nivelul Parlamentului European și a Consiliului Comisiei că pacientul este în mijlocul sistemului și ce înseamnă asta”, a propus europarlamentarul USR PLUS, Alin Mituță.
Depolitizarea sistemului de sănătate
O altă problemă abordată de participanți s-a referit la depolitizarea sistemului de sănătate, respectiv să fie eliminat politicul din tot ceea ce înseamnă sistem de sănătate. S-a făcut referire la faptul că dacă ar fi existat un control mai bun al banilor alocați în sănătate sistemul sanitar din România ar fi la nivelul celor din țările europene dezvoltate.
”Un standard comun ar putea fi tocmai acesta și anume ce pregătire ar trebui să aibă managerii de spitale ca să se poată califica ca manageri de spitale. Aceste standarde vin împreună cu finanțarea, ori dacă Uniunea Europeană va finanța sistemul de sănătate din România, ca să ajungă la cel nivel ca în alte țări, fondurile respective vor fi subiectul verificărilor noului Parchet European. Avem acum la nivel european instrumente ca să ne asigurăm și că acei bani nu sunt furați”, a precizat Alin Mituță.
Referitor la evaluarea managerilor de spitale, fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, a precizat că proiectul de ordonanță a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, aprobată în ședința de Guvern din luna august, și care prevedea și înființarea Registrului Național al Profesioniștilor din Sistemul de Sănătate, a avut trecute în forma inițială două puncte care nu au fost aprobate.
”Am avut două prevederi care nu au trecut nici măcar de prima discuție. Una a fost posibilitatea de a organiza concursuri naționale pentru ocuparea posturilor din spital, adică măcar pe partea de resurse să nu mai lăsăm în anumite locuri angajări preferențiale de medici și asistente medicale, și a doua a fost legată de criterii naționale de evaluare a managerilor de spital. Opozitia a fost de neimaginat pentru fiecare dintre aceste două prevederi și nu au putut fi trecute în Guvern. Interesul politicului va fi mereu foarte mare. (…) Forma adoptată a fost diferită de cea inițială cu acele două puncte diferite. Argumentele care au fost expuse au fost că fiecare administrator, cum este o primărie sau un consiliu județean, are dreptul să adopte criteriile proprii de evaluare a eficienței managerului. Iar argumentul Ministerului a fost că fiind vorba de sănătatea publică acele criterii de evaluare trebuie să aibă legătură cu sănătatea publică, mai ales că finanțarea spitalelor este în cea mai mare parte provenită din bani publici de la nivel central, fie din Fondul Național al Asigurărilor de Sănătate, fie din bugetul Ministerului Sănătății”, a declarat Ioana Mihăilă.
Arina TOTH
