Nesimțirea guvernanților, modelul nepieritor românesc

5 octombrie 2021

În țara noastră, aproape 1,6 milioane de oameni lucrează pe salariul minim pe economie – brut 2.300 de lei și pleacă acasă la final de lună cu fabuloasa sumă de 1.386 de lei – netul. Diferența de 914 lei intră la bugetul de stat, ca taxe plătite de angajat, care se rețin prin stopaj la sursă de către angajator, la care se adaugă contribuția angajatorului – 52 de lei.

De la 1 ianuarie 2022, salariul minim va crește la 2.550 de lei, adică un salariat va pleca acasă cu o altă sumă fabuloasă – 1.524 de lei, iar statul va încasa în total 1.083 de lei.

În stilul lor nesimțit, povara într-un an critic e aruncată tot în curtea privatului mai ales, pe care îl va taxa suplimentar cu 117 de lei pentru fiecare angajat. Ca sumă totală lunară înseamnă peste 187 milioane de lei, încasați de la companii. Pentru salariați, această sumă nu va acoperi mai nimic, raportat la rata inflației și, mai ales, la creșterea indicilor prețurilor de consum care practic în august 2021 s-au dublat comparativ cu decembrie 2020, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare s-a dus în cap raportat la fabulosul salariu minim net.

În același context, același guvern, demis azi, anunță o schemă de compensare pentru facturile la energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, adică de la 1 noiembrie a.c. până la 31 martie. Mai exact, 0,21 de bani pentru fiecare kWh pentru consumatorii care nu depășesc 1.000 de kWh/lunar și nu coboară sub 150 de kWh. Vor beneficia de această măsură circa 5,2 milioane de gospodării. Termenul ăsta de gospodărie e de la ei, nu l-am ales eu. Dacă vor consuma toți un maxim de 1.000 kWh înseamnă 1 miliard de lei, lunar, ceea ce vă dați seama că nu se va întâmpla, însă să presupunem.

De asemenea, tot între 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022, guvernul s-a gândit să compenseze facturile aferente consumului de gaze naturale prin aplicarea unei cote procentuale de 25% la un preț de referință de 125 lei/MWh*, doar pentru consumatorii al căror consum se situează între 80 m³ – 1000 m³, inclusiv. De această măsură, ar urma să beneficieze 2,2 milioane de gospodării. Dacă luăm iarăși valoarea maximă de consum, 1.000 metri cubi, ceea ce înseamnă tradus în MWh în jur de 11, rezultă că fiecare consumator poate beneficia lunar de un maxim de 344 de lei/factură, ceea e clar că nu se va întâmpla, dar să zicem. Adică, altfel spus 757 de milioane de lei. Am mai rotungit în sus sumele totale ca să nu consemnez toate virgulele, am dat și eu cum dă Guvernul mimând că dă de la el.

Iar acum să calculăm tot. Luăm de la patronate 2,25 miliarde de lei, ceea ce, bineînțeles nu va fi doar atât, pentru că se va umbla și la alte salarii, prevăd că și la bugetari de anul viitor când expiră înghețarea salariilor – adică vorbim de alte 1,3 milioane de salariați, ceea ce înseamnă creșterea substanțială a sumei menționate. Va ajunge să fie dublă lejer.

Deci, circa 5 miliarde pentru energie electrică și 3,8 miliarde pentru gaze naturale, în cel mai negru scenariu și în condițiile în care toată lumea va solicita compensarea, va fi cam suma pe care o va suporta guvernul din bugetul de stat. Bugetul contribuabililor, de fapt, pentru că așa cum tot menționez, nu aduc banii de la ei de acasă, din sertar, guvernanții.

M-a topit câtă generozitate de șanț și ce ajutoare reale pentru economia noastră înfloritoare din consum arată guvernul picat. Generozitate în ton cu toate măsurile de doi bani găuriți care s-au luat în ultima vreme și care au arătat ce am văzut de 32 de ani în România – un dispreț de tarabă, de talcioc pentru cetățenii care îi țin pe toți acești așa-ziși guvernanți în funcțiile lor unde ar trebui să se preocupe, măcar în pauzele de masă, să le fie bine și celor mulți și proști.

Voi crede că guvernanții vor într-adevăr binele pentru cei mulți, când oamenii cu salariul minim pe economie vor pleca acasă, spre exemplu, cu întregul salariu brut. Până atunci, povestim povești nemuritoare.

(Am luat în calcul doar salariul minim, dar mai sunt drepturile de autor, pensiile, venituri din tot felul de surse, impactul asupra taxelor indirecte etc.)