INTERVIU. Proiecte PNRR pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș

O serie de propuneri de investiții pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș au fost înaintate Ministerului Sănătății pentru a fi incluse în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmând ca în funcție de fondurile existente să fie prioritizate obiectivele majore ce pot fi finanțate, a anunțat Mariana Cernat, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi. Managerul Mariana Cernat a vorbit despre ce a găsit în spital la preluarea mandatului, în urmă cu mai bine de o jumătate de an, propunerile de investiții cu finanțare din PNRR, care sunt prioritățile în viitorul apropiat, și nu numai, despre situația financiară și modul în care este impactată aprovizionarea cu consumabile, materiale sanitare și medicamente, dar și despre noi servicii ce se doresc a fi înființate, modificări la nivelul structurilor spitalului.

Reporter: Vă rog să ne spuneți, pentru început, câteva cuvinte despre dumneavoastră, să vă prezentați cititorilor.

Economist Mariana Cernat: Sunt născută și educată în Târgu Mureș, târgumureșeancă 100%. Sunt economist, am absolvit Facultatea de Științe și Litere a Universității ”Petru Maior” din Târgu Mureș, specializarea Management. Ulterior am absolvit un program de masterat, tot în domeniul managementului, și apoi mi-am continuat formarea profesională urmând numeroase programe de pregătire profesională, în domeniul achizițiilor publice, resurse umane, audit, etică și integritate și, nu în ultimul rând, management sanitar. Din punct de vedere profesional, cea mai mare parte a activității mele s-a desfășurat în sănătate. Am profesat peste 20 de ani într-o instituție de elită, respectiv Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, unde am avut oportunitatea să acumulez experiență profesională, atât în funcție de execuție, cât și în funcție de conducere. Acolo, timp de peste 10 ani, am făcut parte din echipa managerială, în calitate de director economic.

Rep.: În ce măsură considerați că experiența acumulată în această instituție de elită vă ajută în postul prezent, cel de manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș?

M.C.: Experiența acumulată în cadrul unui centru de excelență nu poate decât să mă ajute foarte mult. În primul rând mi-am desfășurat activitatea într-un centru de excelență, o instituție importantă din domeniul sanitar, cu peste 600 de angajați, cu bugete semnificative, care derulează activități medicale și achiziții complexe. Gestionarea unor astfel de activități și probleme formează și șlefuiește exact atitudinea de care este nevoie în funcția de manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș. În al doilea rând, principiile de finanțare sunt similare, inclusiv în ceea ce privește derularea programelor de sănătate și acțiunilor prioritare. O parte dintre programele derulate în Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș se derulau și la nivelul Institutului. De asemenea, consider că și partea de relaționare cu toate instituțiile din domeniul sanitar și aici vorbesc de DSP, Casa de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății, UMFST Târgu Mureș, Colegiul Medicilor a constituit un avantaj și mi-a dezvoltat aptitudini de comunicare, necesare pentru ocuparea acestei funcții.

Rep.: Anumite procese, direcții de lucru care considerați că funcționează bine în Institut doriți să le implementați și aici?

M.C.: Da, cu sigurață. Doar că Institutul fiind o instituție mai mică și numărul de angajați de la nivelul serviciilor administrative era mult mai mic și exista o colaborare mult mai strânsă între servicii, lucru pe care aici nu l-am găsit. Chiar aș vrea, în timp, să reușesc să fac toate serviciile de la nivelul administrativ să se pună la o masă, să colaboreze și să găsească cele mai bune soluții pentru rezolvarea problemelor.

Spre exemplu procesul de achiziție aprovizionare, acolo se derula la nivelul aceluiași serviciu, pe când aici acest proces este în sarcină mai multe birouri sau servicii, lucru care la un moment dat creează o ruptură în procesul respectiv.

Rep.: Când ați preluat conducerea Spitalului, care era starea instituției?

M.C.: La fel ca în toate spitalele din România, subfinanțarea este o problemă. Istoria finanțării pentru sănătate, la nivelul țării, ne plasează, din nefericire, pe ultimele locuri din Europa, în mod constant. Echipamentele și materialele sanitare sunt la fel de scumpe și la noi ca și în alte țări dezvoltate. Dacă luăm în calcul deficiențele acumulate, de-a lungul timpului, ca urmare a subfinanțării sistemului, orice subfinanțare cronică nu poate să ducă decât la bugete insuficiente, infrastructură necorespunzătoare pentru realizarea circuitelor funcționale, lipsa unor echipamente medicale de înaltă performanță sau echipamente cu grad de uzură morală și fizică ridicate, personal insuficient, deficiențe în aprovizionare. Toate aceste deficiențe au fost resimțite și la nivelul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș în momentul în care am preluat mandatul și după preluarea mandatului. La nivelul infrastructurii, care lasă de dorit, trebuie să luăm măsuri și să intervenim cât de repede.

Referitor la corpul medical, fiecare secție are personal normat conform normativului de personal, între limite minime și maxime. Acum sunt secții unde numărul angajaților nu este suficient și aici mă refer la serviciul de medicină de urgență unde am făcut demersuri la nivelul Ministerului Sănătății pentru suplimentarea numărului de personal din statul de funcții, dar avem în vedere și secția de Anestezie Terapie Intensivă din cadrul spitalului, unde intenționăm să solicităm o suplimentare de personal pentru că la nivelul secției în acest moment normarea se apropie de nivelul minim.

Rep.: În prezent există deficiențe de aprovizionare privind consumabilele, medicamentele?

M.C.: Sunt situații în care anumite medicamente lipsesc de pe piață sau situații în care din cauza perioadelor foarte lungi de derulare a procedurilor de achiziție publică să nu reușim întotdeauna să terminăm la timp procedurile de licitație. Sunt și situații de genul acesta dar, împreună cu colegii, încercăm să corectăm toate aceste deficiențe. Până în acest moment toate solicitările venite de la nivelul secțiilor au fost analizate și încercăm să găsim soluții. Nu am intervenit la tăierea anumitor medicamente sau să diminuăm necesarul. Am încercat, pe cât se poate, să achiziționăm toate cantitățile de medicamente și materiale sanitare solicitate pe secții, chiar dacă fondurile alocate de la Casa de Asigurări de Sănătate nu au fost întotdeauna suficiente.

Au fost alocate fonduri insuficiente pentru serviciile de medicină de urgență, dar și pentru acțiunile prioritare, și aici vorbesc de acțiunile prioritare pentru anestezie terapie intensivă, infarct miocardic acut, accident vascular.

Rep.: A fost o finanțare deficitară de la Casa de Asigurări în acest an?

M.C.: Contractul de servicii medicale pentru anul 2021 a fost semnat în luna iulie. Ca și nivel de finanțare nu sunt neapărat mai puține fonduri decât în anul 2020. Cea mai mare parte a bugetului alocat de Casa de Asigurări este destinat plății salariilor personalului, aproape 80% din fondurile alocate merg pentru plata cheltuielilor salariale. Și rămâne un procent foarte mic pentru acoperirea cheltuielilor curente, aici vorbim de cheltuieli cu utilități, medicamente, materiale sanitare, reactivi, tot ce ține practic de derularea activității medicale.

Pe fondul creșterii prețurilor din ultima perioadă au fost situații în care anumiți furnizori ne-au notificat că nu își mai pot menține prețul și a trebuit să reziliem anumite contracte și să reluăm proceduri de achiziție pentru anumite produse. Și din această cauză pot apărea disfuncționalități în procesul de aprovizionare cu anumite materiale și medicamente.

Rep.: Cum apreciați colaborarea cu personalul spitalului? Ați reușit să vizitați secțiile, să constatați care este starea prezentă, ce îmbunătățiri ar fi nevoie să fie aduse?

M.C.: Din punct de vedere al relațiilor de colaborare pot vorbi pe de o parte de colaborarea cu membrii Comitetului Director, care în permanență țin legătura cu corpul medical și cu personalul administrativ, filtrează problemele curente și supun atenției Comitetului Director problemele complexe care necesită analiză în vederea luării deciziilor. Pe de altă parte, există și o colaborare directă între manager și conducerea secțiilor în vederea identificării și stabilirii obiectivelor strategice de dezvoltare a secțiilor pe termen mediu și lung. Am vizitat majoritatea secțiilor din clădirea principală a spitalului, cât și corpurile exterioare. Ce am constatat? Infrastructura necesită lucrări de reparații capitale, reabilitare termică, înlocuire sisteme de climatizare a instalațiilor electrice, rețelelor de gaze medicale, este nevoie de refacerea unor circuite funcționale, inclusiv reorganizarea secțiilor hoteliere prin amenajarea unor saloane cu grupuri sanitare proprii, dar și a unor spații pentru personal. De asemenea, sunt necesare lucrări de reabilitare, modernizare, igienizare a stației de hemodializă, la nivelul secțiilor chirurgicale, a farmaciei cu circuit închis în vederea reînnoirii autorizației de funcționare. Este nevoie de igienizarea și amenajarea spațiilor de depozitare a materialelor sanitare, a spațiilor destinate arhivei, dar și a vestiarelor pentru personalul angajat.

Rep.: Spuneați că este necesară o refacere a circuitelor și reorganizare, pe ce secții?

M.C.: Sunt secții unde clar trebuie făcut ceva cât de repede. Aici mă refer la stomatologie, Medicala 2 din clădirea de pe Revoluției, baza balneo, ortopedia și lista continuă.

Rep.: Care au fost cele mai importante provocări cu care v-ați confruntat de când sunteți manager?

M.C.: Am preluat atribuțiile de manager în timpul celui de al treilea val al pandemiei, cu un număr de cazuri în creștere și în general a cazurilor grave. Această situație a generat multe provocări ce au ținut de gestionarea activității, fiind necesară suplimentarea paturilor de Terapie Intensivă pentru pacienții COVID. Una dintre cele mai mari probleme a fost asigurarea necesarului de personal pentru aceste paturi de Terapie Intensivă. În plus, toate aceste măsuri au trebuit să fie luate fără să perturbe activitatea spitalului dedicată pacienților non COVID. Cu același tip de probleme ne confruntăm și în acest moment din cauza creșterii numărului de cazuri cu COVID și în special cele severe.

Rep.: Ce ați decis că trebuie să schimbați pentru o eficientizare a activității, ce noi servicii ar fi utile pentru a fi înființate, modificări la nivelul structurilor spitalului, în condițiile în care este posibil acest lucru din punct de vedere și al organigramei?

M.C.: În luna aprilie a acestui an, dar și în lunile august – septembrie toate eforturile noastre au fost direcționate pentru gestionarea și redeschiderea structurilor în care sunt tratați pacienții cu infecție COVID, și aici vorbim de zona tampon unde sunt spitalizați pacienți cu infecție COVID care nu necesită terapie intensivă, de paturile de ATI COVID de la nivelul secției de Anestezie Terapie Intensivă, dar și unitatea suport COVID-19, secție exterioară spitalului. În același timp, pentru eficientizarea unor activități suport-achiziții, aprovizionare, spălătorie, bloc alimentar s-a înaintat Ministerului Sănătății o propunere de modificare a organigramei în sensul comasării unor birouri și aici mă refer la birourile de achiziții, contractare aprovizionare, dar și a schimbării subordonării anumitor structuri. Este vorba de bloc alimentar, spălătorie și, nu în ultimul rând, am solicitat aprobarea înființării unui birou de investiții și gestionare proiecte, care să aibă ca principale atribuții identificarea și centralizarea nevoilor de investiții la nivelul spitalului, identificarea de surse de finanțare pentru realizarea acestor investiții, dar și elaborarea de propuneri de proiecte pentru finanțare din fonduri nerambursabile. 

Rep.: Pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, Planul Național de Redresare și Reziliență este o alternativă de finanțare pentru proiecte ce se doresc a fi realizate? Ați solicitat finanțare, pentru ce obiective?

M.C.: Fondurile ce vor fi alocate prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență sunt o alternativă de finanțare. În luna august a acestui an am înaintat Ministerului Sănătății lista cu propunerile de investiții, cu finanțare din PNRR. Aceste propuneri de investiții au vizat trei domenii principale: construcția de clădiri-anexe în cadrul unității sanitare, reparații capitale, modernizări și reabilitări și dotarea cu echipamente și aparatură medicală de înaltă performanță. În ceea ce privește construcția de clădiri, anexe în cadrul unității sanitare, principalele obiective de investiții sunt construirea unui corp de clădire pentru amenajarea spitalizării de zi, construirea unui corp de clădire pentru vestiarele personalului, dar și înființarea unei secții de recuperare și reabilitare medicală pentru pacienții cu afecțiuni neurologice, neuromotorii, locomotorii. A doua categorie de propuneri sunt reparațiile capitale, modernizările și reabilitările la nivelul spitalului, secțiune în care au fost cuprinse toate obiectivele din planul operațional și planul de conformare al spitalului. Iar la dotarea cu echipamente și aparatură de înaltă performanță au fost solicitate fonduri pentru achiziția de echipamente medicale de înaltă performanță în urma analizei propunerilor secțiilor și compartimentelor și aici am cuprins de la stații de monitorizare de ultimă generație și echipamente de imagistică medicală până la echipamente pentru dotarea blocurilor operatorii: mese de operație, instrumentar, aparat de sterilizare, paturi și mobilier pentru secțiile spitalului.

Sumele solicitate sunt foarte mari și nu vor putea fi acoperite toate din acest program de finanțare, obiectivele propuse pentru finanțare vor fi prioritizateSper ca cel puțin o parte dintre ele să fie finanțate.

Am primit de la Minister o notificare prin care ni s-a comunicat că propunerile noastre au fost cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență cu mențiunea că fondurile sunt limitate și solicitările de la nivelul tuturor spitalelor din țară sunt peste sumele alocate, astfel o cotă parte din finanțare va trebui să fie asigurată de spital. Probabil că vor fi finanțate acele obiective pentru care există deja studii de fezabilitate, documentație de avizare a lucrărilor de investiții, respectiv pentru spitalizarea de zi, vestiarele personalului. Pentru clinica de recuperare încă nu există studiu de fezabilitate, dar urmează să facem demersuri necesare pentru a întocmi documentațiile aferente.

Rep.: Cofinanțarea din ce surse va fi asigurată?

M.C.: Probabil din veniturile proprii ale spitalului și, chiar dacă nu vom reuși să acoperim sumele integral, putem solicita cofinanțare de la Consiliul Județean și Ministerul Sănătății.

Rep.: În planul dumneavoastră de management ați inclus ca obiectiv dezvoltarea activității spitalului prin creșterea numărului de intervenții minim invazive în locul celor clasice, acreditarea unor activități în domeniul transplantului de organe, respectiv transplantul uterin, hepatic și pulmonar. Să le luăm punctual și să ne oferiți mai multe detalii în acest sens.

M.C.: Prin acest obiectiv mi-am propus, în primul rând, să asigur resursele materiale și umane necesare creșterii numărului de intervenții minim invazive în specialitățile chirurgie vasculară, și aici pot da ca exemplu endoprotezarea pentru protezele cu aorta abdominală, de glande suprarenale, la pacienții cu patologie vasculară, în domeniul neurochirurgiei utilizarea sistemului de neuronavigație care permite realizarea de biopsii craniocerebrale și spinale cu scop diagnostic a secțiunilor neurochirurgicale, iar în domeniul chirurgiei generale creșterea numărului de operații laparoscopice versus operații clasice. Mai avem și partea de radiologie intervențională și aici vorbim de diagnosticarea și tratarea afecțiunilor benigne sau maligne ale toracelui, abdomenului, pelvisului sau extremităților.

În domeniul transplantului avem în vedere pe termen scurt reacreditarea transplantului de țesut os tendon, iar pe termen lung intenționăm să identificăm resursele materiale și umane necesare asigurării condițiilor de efectuare a altor proceduri de transplant, este vorba de transplant pulmonar, hepatic și uterin.

Rep.: Există specialiștii necesari, formați, care să efectueze toate aceste intervenții, cele trei tipuri de transplant?

M.C.: Aici avem o problemă deoarece trebuie mai întâi să identificăm resursele umane, iar pe partea de chirurgie toracică personalul de specialitate este insuficient. Pe de altă parte, pentru transplantul pulmonar s-ar putea crea echipe interdisciplinare cu colegii de la Institutul Inimii, dar acestea sunt obiective pe termen lung, ce necesită analize.

Rep.: Unul dintre obiectivele din punct de vedere economic este eficientizarea costurilor. Îmbunătățirea calității actului medical, a stării de sănătate a pacienților duce la scăderea zilelor de spitalizare, ceea ce se traduce în reducerea costurilor pe unitate sanitară. În vederea eficientizării tratamentului pacienților considerați utilă colaborarea dintre farmacistul clinician și medicul specialist pe fiecare secție a spitalului? Farmacistul clinician este specialistul ce poate efectua anamneza farmaceutică a fiecărui pacient internat, revizuirea medicației pacientului, evaluarea terapiei medicamentoase, identificarea de strategii de optimizare a medicației, formularea unui plan de terapie medicamentoasă în colaborare cu medicii prescriptori astfel încât să fie evitate, pe cât posibil, reacțiile adverse, interacțiunile medicamentoase.

M.C.: Existența în spital a unor astfel de specialiști este necesară și poate asigura o utilizare judicioasă a medicației, poate reduce rezistența la antibiotice, reduce costurile cu medicația pe pacient, reducerea evenimentelor adverse la administrare. Din punctul meu de vedere utilizarea acestor specialiști este necesară cu precădere când vine vorba de pacienți vulnerabili, ce necesită multiple scheme terapeutice și au patologii complexe. Aici aș da ca exemplu neonatologia sau pediatria, unde dozele sunt foarte mici, este medicație off label. Ar fi foarte bine să avem câte un farmacist, nu chiar la toate secțiile, însă neonatologie, terapie intensivă, chirurgie, gastroenterologie sunt secții unde ar fi bineveniți și chiar ar fi necesare echipamentele care permit dozarea și prepararea soluțiilor farmaceutice.

Deocamdată avem o problemă la nivelul farmaciei cu circuit închis deoarece ne lipsește o parte din personal și trebuie să angajăm încă cel puțin doi farmaciști. Pe măsură ce reușim să acoperim nevoile cu personal, da, o să avem în vedere și lucrul acesta.

Rep.: Din datele pe care le dețineți care este stadiul proiectului privind înființarea Centrului de Arși?

M.C.: Obiectivul de investiții este construirea unui Centru de Arși și reorganizarea fluxurilor medicale ale spitalului pentru o mai bună poziționare și comunicare a departamentelor urgență, ATI și chirurgicale. Această investiție se realizează în două etape, prima etapă este contractarea serviciului de expertizare și proiectare, iar a doua etapă este contractarea lucrărilor de construcție. Lucrarea de expertizare și proiectare este în derulare. S-au obținut două certificate de urbanism, unul pentru clădirea principală și unul pentru pasarela care face legătura cu clădirea existentă a spitalului. Toate avizele necesare, care au fost în sarcina Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, au fost înaintate către autoritățile locale în domeniu, cererile și documentațiile aferente, majoritatea avizelor fiind eliberate sau în curs de obținere, urmând a fi transmise către unitatea de management a proiectului.

Rep.: Infecțiile asociate asistenței medicale spitalicești reprezintă constant o problemă în spitale, mai ales că este vorba și de clădiri vechi. Care este situația din acest punct de vedere în Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, mai ales că aveți în subordine și secția externă, din clădirea UMFST Târgu Mureș, cu paturi ATI pentru pacienți COVID transferați din alte spitale din țară? În planul de management ați trecut elaborarea de strategii și noi protocoale privind monitorizarea infecțiilor asociate asistenței medicale spitalicești până la finele acestui an. Puteți oferi mai multe detalii?

M.C.: În domeniul infecțiilor asociate asistenței medicale obiectivul principal este de reducere a numărului de infecții asociate asistenței medicale la nivelul spitalului. În vederea prevenirii apariției acestora avem în vedere strategii în privința instruirii continue a personalului, suplimentarea numărului de autocontroale, creșterea nivelului de conștientizare a factorilor de risc ce stau la baza apariției infecțiilor asociate asistenței medicale, dar și prin analize frecvente a cazurilor în cadrul comisiilor de infecții asociate actului medical și a comisiei de antibioterapie, decizionate la nivelul spitalului. Ca și număr sau incidență, cele mai multe cazuri se înregistrează la nivelul secțiilor unde duratele de spitalizare sunt mari și aici vorbesc de ATI, de unitatea suport COVID, unde au fost tratate cazuri grave, pacienți intubați, cu durate mari de spitalizare și un procent foarte mare dintre acești pacienți au fost transferați în stare gravă de la alte spitale. Evident că riscul de apariție a infecțiilor la acești pacienți este mult mai ridicat, dar în permanență s-au luat măsuri de dezinfecție, curățenie, instruire a personalului pentru a preveni și scădea incidența acestora.

Rep.: În planul de management, una dintre activitățile trecute se referă la distribuirea și evaluarea periodică a chestionarelor de satisfacție a pacienților. Dincolo de acest aspect aveți în plan și alte măsuri privind îmbunătățirea relației personal medical-pacient, dar și corelarea numărului de angajați cu necesarul de personal pentru satisfacerea nevoilor de pe secțiile spitalului?

M.C.: Pe lângă chestionarele de satisfacție, care ne oferă informații pe baza cărora putem să acționăm în anumite direcții, în permanență luăm măsuri pentru a asigura pregătirea profesională continuă a personalului, dar și analizarea numărului de posturi aprobate în statul de funcții la nivelul fiecărei secții și acolo unde este cazul vom lua măsuri pentru suplimentarea numărul de posturi conform normativului de personal. Sunt secții unde lipsește personal și avem în plan organizarea de concursuri pentru a acoperi nevoia de personal. Este vorba de asistenți medicali, registratori, personal auxiliar – îngrijitori de curățenie, brancardieri, infirmieri.

Rep.: Care este situația privind monitorizarea riscului pentru producerea unor eventuale incendii?

M.C.: Periodic se fac controale la nivelul secțiilor și compartimentelor de către serviciul tehnic, compartimentul de pază și protecție, și ISU Mureș. În acest moment avem demarată o procedură de achiziție de sisteme pentru detectarea nivelului de oxigen. A fost elaborată o instrucțiune la nivel de spital, care a fost adusă la cunoștința tuturor angajaților, legată de modul de utilizare a instalațiilor și recomandările cu privire la conduita de urmat în locurile unde sunt utilizate surse de oxigen. Și în acest sens luăm toate măsurile pentru a asigura siguranța pacienților.

Rep.: Cum este adresabilitatea față de spital? Pentru ce patologii, secții este în creștere și pentru care s-a înregistrat un interes scăzut?

M.C.: În condiții normale Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș se bucură de o mare adresabilitate atât din punct de vedere a numărului mare de pacienți tratați, cât și a patologiei căreia i se adresează. Un procent de aproximativ 70% dintre pacienții tratați aparțin de CAS Mureș și aproximativ 30% aparțin altor case de asigurări de sănătate, în principal CAS Harghita, Bistrița Năsăud, Neamț, Sibiu, Suceava. În această perioadă este greu să cuantificăm adresabilitatea reală, având în vedere circumstanțele deosebite în care ne derulăm activitatea, impunerea restricțiilor în special pentru patologia non urgentă.

Ce pot să spun este că în acest spital acțiunile prioritare și urgențele s-au derulat pe toată perioada pandemiei și aici vorbesc de tratarea pacienților cu infarct miocardic acut, cu accidente vasculare, politraumatisme, acțiunile prioritare endovasculare. Toate aceste activități medicale s-au derulat fără întrerupere, nu s-a înregistrat o scădere a numărului de urgențe. S-a înregistrat o scădere a adresabilității în cazul patologiilor non urgente, spre exemplu recuperarea cardiovasculară, reomatologie etc.

Rep.: Banii urmează pacientul?

M.C.: Nu. Ar fi util pentru bugetul spitalului. Acum câțiva ani se făcea decontarea între casele de asigurări de sănătate, dar acum nu se ține cont de domiciliul pacientului . Din același buget tratăm pacienții din județ, dar și din extrateritoriu.

Rep.: Cum vedeți viitorul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș?

M.C.: Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș este și va rămâne un centru de referință în medicina românească, obiectivul general fiind acela de a deveni printre cele mai bune, sigure și eficiente spitale din țară, dotat cu aparatură medicală de înaltă performanță, care să contribuie la îmbunătățirea calității și siguranței actului medical, la creșterea satisfacției pacienților și a personalului. În acest scop vreau să asigurăm condiții pentru pregătirea profesională continuă a personalului în vederea îmbunătățirii competențelor acestora, crearea de centre de formare profesională în colaborare cu UMFST, colegii și asociații profesionale. De asemenea, pentru noi, ca spital de importanță regională, dar și pentru județul Mureș, este extrem de important să avem investiții noi în infrastructura medicală pentru că dacă ne uităm în jur sunt județe în care deja s-a investit foarte mult în sănătate, au spitale noi sau cel puțin una două corpuri de clădire pentru diferite secții sau specialități.

A consemnat Arina TOTH