Home / Cultură / INTERVIU. Ansamblul ”Mureșul”, 65 de ani de cultură tradițională

INTERVIU. Ansamblul ”Mureșul”, 65 de ani de cultură tradițională

Ansamblul Artistic Profesionist ”Mureşul” celebrează în luna octombrie 65 de ani de la înființare, timp în care și-a urmat menirea de a pune în valoare cultura populară tradiţională, portul, obiceiurile, cântecele şi jocurile populare aparţinătoare şi specifice celor ce locuiesc în zona sud-estică a Transilvaniei: români, maghiari, rromi, saşi şi altor etnii. Am povestit timp de aproape două ceasuri pline împreună cu Barabási Attila Csaba, directorul ansamblului, despre micul dar cuprinzătorul univers folcloric pe care îl îngrijește cu dragoste și responsabilitate din 2010.

Reporter: 65 de ani de activitate. Cum s-a născut totul?

Barabási Attila Csaba: Ansamblul a fost înființat în 1 octombrie 1956, sub denumirea de „Ansamblul de cântece și jocuri din regiunea autonomă maghiară”, denumire care așa figurează în actul prin care s-a constituit, semnat de Chivu Stoica. În acea vreme, a fost format într-o formulă trio ce presupunea orchestră, dansatori și cor. Așa a rămas până la începutul anilor 70 când ia numele „Ansamblul Artistic Profesionist Mureşul”, iar corul se desprinde de ansamblu și trece la Filarmonica din Târgu Mureș. Fondatorii au fost niște oameni inteligenți, compozitori, oameni de cultură ce s-au gândit că într-un oraș ca Târgu Mureș, unde locuitorii sunt doritori de cultură, se poate constitui un astfel de grup artistic. Era singurul ansamblu maghiar din România care s-a constituit înainte de Revoluție. Prima premieră a avut loc în 1957, la începutul lunii mai și se numea „Hai să ducem mireasa”, la care se lucrase aproximativ 6 luni. De atunci, au început anual să existe premiere. În perioada comunistă, s-a încercat promovarea culturi cât de mult se putea, întotdeauna baza fiind constituită de folclorul autentic: maghiar, românesc, săsesc și țigănesc.

Rep.: Când s-a deschis și secția română?

B.A.C.: Deja în anii 60 se angajează și români, dar undeva în anii 80 se formează două grupe în Ansamblu. Grupa de pe Valea Nirajului era mai mult orientată spre promovarea culturii maghiare, iar grupa de pe Valea Mureșului pune accent mai mare pe folclorul românesc. Întotdeauna etniile au funcționat ca într-o mare familie, și nici nu se puteau separa, fiind parte dintr-un județ multicultural, multietnic, deci se înțelegea ușor concepția spectacolelor. Și la momentul de față avem angajați români, maghiari și artiști de etnie rromă, de altfel, cei mai buni instrumentiști sunt cei care aparțin etniei rrome. Din 1990, Ansamblul nostru devine singurul ansamblu din țară care funcționează cu două secții: română și maghiară. În Transilvania mai există șase ansambluri profesioniste maghiare, iar în țară avem peste 15 ansambluri profesioniste românești. Avem un ansamblu matur, 65 de ani de activitate înseamnă o viață. Aici se nasc generații. Când ajungi la 65 de ani, deja ai și nepoți. Avem o pepinieră, iar în momentul de față avem aproximativ 90 de angajați.

Rep.: Cum a început călătoria dumneavoastră?

B.A.C.: Eu am venit în 2007 ca director adjunct, iar din 2010 am preluat ambele secții de la domnul Iosif Titi Boantă, care a fost un om valoros cu care chiar am putut să colaborez, și de la care am înțeles scopul vieții de la Ansamblul ”Mureșul.”

Rep.: Unde vă desfășurați activitatea?

B.A.C.: Funcționăm în două clădiri. Sediul de pe strada Arany Janos, și avem care a Sala Ansamblului ”Mureș” care a devenit centru cultural, situată pe Bulevardul 1848. Avem foarte multe activități pe care le susținem noi, dar sala de spectacole este și o locație pentru alte activități spre exemplu spectacole de teatru, concerte, și alte asemenea activități culturale. La momentul de față este o locație în care poate toți târgumureșenii au avut parte de clipe frumoase. Sala noastră de spectacole este una proprie, cu capacitate mare de spectatori. De asemenea, am reușit să achiziționăm prin intermediul unor proiecte o scenă exterioară, respectiv camionul de transportare. Din fondurile Consiliului Județean, care ne susține, și prin câștigarea de proiecte prin intermediul asociației care servește Ansamblului, am reușit, pe lângă baza umană să consolidăm și o bază materială care ne ajută să funcționăm la nivelul la care suntem acum, respectiv două autocare, mașini pentru transportul aparaturii tehnice, astfel încât ne putem deplasa fiind independenți.

Bogăție folclorică recunoscută mondial

Rep.: Cât de mult călătorește ansamblul la Festivaluri și concursuri? Ce premii ați reușit să aduceți acasă?

B.A.C.: Înainte de Revoluție, Ansamblul a ajuns în foarte multe țări dar China, de pildă, este una dintre reușite, Egipt, Statele Unite iarăși, ceea ce în vremea aceea era un obiectiv greu de atins. După Revoluție, am ajuns aproape în fiecare țară din Europa, în Japonia de mai multe ori, dar de când coordonez eu, am trecut prin: Franța, Italia, Cipru, Ungaria, Slovacia, Serbia, Austria, Belgia, Grecia, Japonia, Statele Unite, Turcia, și altele. Aceste ieșiri din țară sunt participări la festivaluri sau concursuri. Când am devenit director, am participat la Bursa Festival, unde au participat 50 de țări, iar secția română a adus locul 4, ceea ce pentru noi a fost o onoare. M-am bucurat de prestația colegilor mei. Aș mai pune accent pe ieșirile în Republica Cipru, unde aproape anual mergem, exceptând ultimii doi ani în care nu am reușit să ajungem din cauza pandemiei. Avem un proiect cu ei, prin care în fiecare an, trimitem secția română sau cea maghiară. Organizatoarea Festivalului din Larnaca, Cipru, a recunoscut că așa bogăție folclorică nu are o altă țară cum o avem noi în România. Drept urmare, a solicitat să avem un proiect comun prin care să ducem o colecție de costume populare în Larnaca, și să expunem împreună. Târgu Mureșul a dus 77 de costume la această expoziție, aparținând etniilor: maghiare, românești, săsești și țigănești, costume care se află în proprietatea Ansamblului Mureșul. Cei din Cipru, au expus trei costume, pentru că atât au avut. Această expoziție a fost deschisă aproape o lună, timp în care sute de mii de oameni au vizitat și au apreciat colecția noastră.

Rep.: Cum supraviețuiește Ansamblul în aceste vremuri vitrege?

B.A.C.: E greu, e greu. Totul s-a dat peste cap. Financiar vorbind, pandemia vine cu o greutate mare. A trebuit să „strângem curelele”, venitul nu am reușit să îl realizăm cum ne-am propus la începutul anului, dar chiar cu restrângeri am reușit să ne descurcăm, cu ajutorul Consiliului Județean Mureș, care a avut grijă ca instituțiile de spectacol din județ să nu aibă de suferit. Le mulțumesc pentru că au înțeles că fără cultură nu avem viitor. Nu este o rezolvare să desființăm o instituție de cultură chiar și într-o perioadă grea. Dacă ne aducem aminte în timpul războaielor, artiștii au menținut moralul oamenilor, lucru care este foarte important. Am încercat să facem tot posibilul ca să rămânem pe scenă. Am fost și noi în șomaj tehnic, dar am revenit și am luat decizia să susținem spectacole online chiar și fără spectatori în sală. Acest lucru a fost unul pozitiv pentru moralul nostru, iar feedback-ul din partea spectatorilor care ne-au urmărit prin diferite căi, a fost unul bun. Chiar dacă nu aveam spectatori în sală, am încercat să aducem aceste spectacole aproape de oameni. A fost o perioadă foarte grea. Îmi amintesc și acum că la finalul spectacolelor pe care le difuzam online, rugam colegii de la tehnic să dea reflectoarele la maxim la momentul destinat aplauzelor, pentru ca artiștii, colegii mei de pe scenă să nu vadă sala goală. Acela era un moment foarte trist. Am încercat să supraviețuim cum am putut. Am avut spectacole înregistrate din anii trecuți, dar cel mai dificil a fost momentul revederii cu publicul care era destul de temător și reticent. Am susținut spectacole cu 60 de spectatori, în curtea Bibliotecii Teleki, apoi în Cetatea Medievală pe scena noastră, ba mai mult am dat ocazia și altora să susțină spectacole acolo. Sunt de părere că Târgu Mureșul merită mai mult pe plan cultural și toată această varietate culturală se poate susține de către noi toți fără orgolii și fără invidie. Eu apreciez munca Teatrului Național, a Filarmonicii, munca Teatrului ”Ariel”, activitatea Universității de Arte. Numai așa putem supraviețui, numai dacă ținem unul la altul.

Rep.: Să trecem într-o notă mai veselă. Cum marcați această mare sărbătoare? Ce evenimente ați pregătit?

B.A.C.: Noi am avut o propunere foarte bogată în activități dar nu ne-am imaginat că valul 4 va fi atât de puternic. Pe ultima sută de metri a trebuit să schimbăm programul. Deși am avut intenția să invităm ansambluri cu care am mai colaborat, am hotărât ca pe scenă să rămânem numai noi, să nu avem probleme în aceste condiții epidemiologice. Prin urmare, am propus o perioadă pentru aniversare, inclusiv să susținem spectacole atât în sală cât și în deplasare, pentru că trebuie să ne împărțim. Am început cu data de 8 octombrie, dată marcată de deschiderea unei expoziții de costume populare, la Palatul Culturii. Pe parcursul perioadei 8-18 octombrie vom avea spectacole atât de la secția maghiară cât și de la secția română. Aș scoate în evidență una dintre activitățile pregătite, căci este ceva deosebit, și anume o prezentare de costume populare ce va avea loc în 15 octombrie, la Palatul Culturii, la ora 18.00.

A consemnat Mălina MORARU

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Primul an de mandat pentru Márk Endre, primarul municipiului Reghin

Pe 26 octombrie 2020, Márk Endre depunea jurământul pentru funcția de primar al municipiului Reghin, …