DSP Mureș, campanie de informare despre consumul de fructe, legume și cereale integrate

Reprezentanții Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) a judeţului Mureș au anunțat, printr-un comunicat de presă, organizearea, în luna octombrie 2021, a campaniei de informare şi educare dedicată informării despre alimentația sănătoasă, respectiv semnificația consumului de fructe, legume, verdețuri și cereale integrale asupra organismului.

Obiectivele campaniei sunt informarea populației cu privire la o alimentație sănătoasă, conștientizarea populației în ceea ce privește riscurile unei alimentații nesănătoase și îmbunătățirea stării de sănătate a populației prin reducerea îmbolnăvirilor cauzate de regimul alimentar necorespunzător, iar grupul țintă al campaniei fiind reprezentat de populația generală.

„Prin activităţile derulate dorim să conştientizăm populaţia generală privind beneficiile activității fizice şi responsabilitatea pe care o au ei înşişi în menţinerea sănătăţii.Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică asigură coordonarea la nivel naţional a acestei campanii”, au transmis reprezentanții DSP Mureș.

Campania de informare va fucționa sub sloganul „Fructele, legumele și cerealele integrale sunt elementele esențiale ale dietei.”

Riscurile unui regim alimentar nesănătos

Alimentația nesănătoasă este unul din cei patru factori de risc comportamental modificabili, alături de fumat, consumul de alcool și inactivitatea fizică, care contribuie la apariția majorității bolilor cronice importante.

Alimentația nesănătoasă generează obezitate la copii, în creștere alarmantă în Europa și întreaga lume, cu consecințe importante asupra sănătății fizice și mentale a copiilor și un risc semnificativ de multiplicare a bolilor cronice la copii și adulți. Alimentația nesănătoasă combinată cu inactivitatea fizică crește semnificativ riscul de boli cronice netransmisibile la adulți în special boli cardiovasculare (BCV), cancer, hipertensiune arteriala (HTA), obezitate și diabet zaharat de tip 2 (DZ2).

Locul 35 la speranța de viață în Europa

Statisticile recente ale Organizației Mondiale ale Sănătății (OMS) situează România printre țările europene cu cea mai mică speranță de viață (locul 35). Primele cinci cauze de deces se referă la afecțiuni având legătură directă cu stilul de viață și implicit cu alimentația: boala coronariană, accidentul vascular, HTA, boală hepatică și cancerul, în cazul acestora alimentația jucând un rol important.

Astfel, o dietă săracă în cereale integrale este definită ca un consum mediu zilnic (în grame pe zi) de mai puțin de 90 grame de cereale integrale este considerată al doilea factor de risc (ce ține de dietă, după consumul de sare) de morbiditate și mortalitate prin bolile cardiovasculare, diabet și cancer.

În ceea ce privește consumul scăzut de fructe, care este definit ca un consum mediu zilnic (în grame pe zi) de mai puțin de 310-340 de grame de fructe, inclusiv proaspete, fructe congelate, fierte, conservate sau uscate, cu excepția sucurilor de fructe  și a fructelor sărate sau murate, este al treilea factor de risc atribuibil. Dieta cu conținut scăzut de legume este definită ca consumul mediu (în grame pe zi) de mai puțon de 280-320 de grame de legume, inclusiv legume proaspete, congelate, fierte, conservate sau uscate și cu excep ia leguminoaselor, legumelor sărate sau murate, sucurilor, nucilor și semințe și legume cu amidon (de exemplu, cartofi) a fost cel de-al nouălea factor de risc dietetic pentru DALY atribuibile

În rândul statelor membre ale UE, consumul zilnic cel mai răspândit de fructe a fost în Italia (85% din populație) și în Portugalia (81%). În schimb, în România doar 42% din populație consumă fructe zilnic. În timp ce în majoritatea statelor membre, între 50% și 80% din populație a raportat că consumarea legumelor zilnic, existau cinci state membre în care proporția era sub 50%: Ungaria (30%), România (41%), Letonia (44%), Lituania și Bulgaria (ambele cu 45%). Cât privește consumul cerealor integrale, acesta este foarte scăzut în țara noastră, 16-17 de grame/zi, față de țări ca Suedia cu un consum de 80 de grame/zi, Olanda 87 de grame/zi și Germania 120-130 de grame/zi.

Mălina MORARU