Home / Cultură / Revista „Vatra” – 50

Revista „Vatra” – 50

Distribuie

Revista de cultură „Vatra” are un destin centenar şi o existenţă ce stă sub girul tradiţiei, al valorii şi al performanţei culturale. Primul număr al revistei „Vatra” (serie veche) a apărut la data de 1 ianuarie 1894 la București, revista fiind condusă de Ion Luca Caragiale, George Coșbuc și Ioan Slavici. Deși revista se tipărea la București, publicul-țintă era mai ales cel din Ardeal. Revista, concepută în descendența revistelor „Dacia literară” și „Tribuna”, a apărut doar în 44 de numere, bilunare, până în august 1896. Se împlinesc, aşadar, în acest an, 126 de ani de la apariţia primului număr al revistei „Vatra”. De-a lungul timpului, revista „Vatra” s-a impus în peisajul cultural românesc şi internaţional prin calitatea numerelor publicate, prin valoarea şi competenţa colaboratorilor, prin prestigiu şi notorietate în spaţiul nostru literar.

Seria nouă, mureșeană, a revistei „Vatra” apare începând din mai 1971, printre fondatorii revistei aflându-se scriitorii Dan Culcer, Romulus Guga și Mihai Sin. Revista a fost condusă de poetul, romancierul și dramaturgul Romulus Guga, iar după moartea sa de criticul și istoricul literar Cornel Moraru, în prezent director onorific al revistei. Printre membrii primei echipe redacționale se aflau ziariști din presa cotidiană locală sau centrală (Ion Calion-Caloi, Cornel Pogăceanu, Atanasie Popa), istoricul literar Serafim Duicu, poetul și sculptorul Gavril Ședran (pseudonimul lui Gavril Gh. Pop), graficienii Ion Petru Pop şi Radu Ceontea. Printre colaboratorii permanenți, care au deținut rubrici, se numără istoriograful Grigore Ploeșteanu, biologii acad. Alexandru Pora și Bogdan Stugren, lingvistul Alexandru Toșa, sociologul Andrei Roth. După anul 1990, colectivului redacțional i se alătură Al. Cistelecan (redactor-șef adjunct, între 1993-2007), Virgil Podoabă, Aurel Pantea, Nicoleta Sălcudeanu, Iulian Boldea, Alexandru Vlad, Alex Cistelecan, Alex Goldiş, Călin Crăciun, Cristina Timar şi Senida Poenariu. În prezent, revista este editată de Consiliul Județean Mureş.

Rubricile tradiţionale ale revistei (Vatra-Dialog, Cumințenia pământului, Citind și trăind literatura, Seismograme, Ochiul ciclopului, Documentele continuității, Tolle lege, Editorial, Carmen saeculare, Epica magna, Cronica literară, Cu cărțile pe masă, Lecturi, Triptic, Metamorfozele cercului, Refracții, Adagio, Talmeș-balmeș) redau legătura între tradiţie şi modernitate, dar şi unitatea în diversitate pe care revista de cultură „Vatra”, revistă centenar şi revistă-fanion a culturii româneşti, le promovează. Revista „Vatra” a promovat mereu valoarea, competenţa, cultivând tradiţia şi ideea de continuitate, dar şi dialogul cu alte culturi, ilustrând o temă esenţială a lumii în care trăim, marcată de provocările globalizării: tema dialogului dintre tradiţie şi modernitate.

Un unghi de percepţie a acestei relaţii de dialog, din perspectivă fenomenologică trebuie să ţină seama de contextul cultural şi sociolingvistic generator, în care sunt funcţionale concepte precum „sincronie”, „adaptabilitate”, „identitate”, „alteritate”, „pluralism”, concepte prin intermediul cărora se pot descifra particularităţile „unor reacţii de adaptare, capacitate de comprehensiune, dar şi o sincronizare, necesară, cu „ambianţa” unui timp anume. Din această perspectivă, cultura este, în viziunea revistei „Vatra”, o cale de acces către marile sensuri ale umanităţii, un vehicul de sens şi de valoare estetică dintr-o limbă în alta, legitimând o şansă posibilă de sincronizare cu universalitatea, de integrare într-o lume a globalizării şi a sincronismului accelerat. În acest context, revista îşi propune să  scoată dintr-un con de umbră valorile tradiţiei și, totodată, să plaseze în centrul scenei și al dezbaterii fenomenul dialogului multicultural şi intercultural, motor vital al progresului cultural.

Revista „Vatra” reprezintă, pe de altă parte, un reper de stabilitate și de valoare într-un spaţiu expus intemperiilor vieţii economice şi sociale, impunându-se, în același timp, ca un spațiu cultural mediator necesar între internet și mediile universitare, între blogurile și revistele virtuale și publicaţiile academice mult mai rigide. Valoarea şi constanţa traseului centenar al revistei „Vatra”, de la primele numere, din 1894, până la cele mai recente au generat dezbateri asupra marilor teme ale culturii româneşti, bazate pe argumente elaborate științific și trecute prin specificul unor domenii distincte (deși totuși complementare) cum sunt studiile literare, antropologia culturală, studiul mentalităților, studiile de gen, lingvistica aplicată, relațiile internaționale, studiile europene, științele comunicării, relațiile publice și studiile politice etc. Subiectele propriu-zise vizează problematica actuală a lumii europene, dilemele fundamentale ale organizării politice, economice, sociale și rolurile pe care actul cultural al traducerii, arta și în general abordarea de tip umanist le pot juca pentru a contribui la depășirea unor stări de criză sau de conflicte de orice fel ar fi ele. Numerele tematice ale Revistei „Vatra” îşi propun, pe de altă parte, să realizeze o dezbatere permanentă asupra statutului omului de cultură actual, al scriitorului şi artistului, care poate fi reprezentat ca un vehicul purtător al valorilor, semnificaţiilor şi ideilor care circulă dintr-o limbă în alta, ca un căutător al echivalenţelor lexicale faste, un negociator al sensurilor, un pacificator al cuvintelor care glisează dintr-un idiom în altul, un judecător al gustului estetic, un promotor al unor cuvinte care devin punţi de legătură, un mediator între diverse situaţii/ contexte de comunicare interculturală, un combatant al contextelor semantice într-un spaţiu plasat între două culturi care se contaminează şi se influenţează reciproc.

Cercetările ancorate în specificul (național, etnic, identitar) al culturii române par amenințate, în epoca globalizării, de spectrul marginalizării. Unul dintre numerele revistei a urmărit activitatea de traducător, actul traducerii şi principiile traductologiei, aspecte care sunt în măsură să contribuie la ameliorarea rezultatelor cercetării din sfera studiilor culturale, de pildă, în context comparatist, interdisciplinar, așadar într-un tip de dialog cultural cu omoloagele occidentale, poate fi considerată o modalitate viabilă de focalizare a atenției comunității academice şi artistice occidentale asupra culturii și cercetării românești. În acest caz intervin, firește, anumite riscuri ce se cuvin problematizate ele însele, în cadrul unui proces mai îndelungat de planificare a acțiunii generale: de pildă, inerenta pierdere a valorii intrinseci a unor opere literare, dar și a unor studii jurnalistice, de teoria noilor media sau comunicațiilor, a unor perspective autohtone originale, în clipa traducerii lor, a translatării lor în universul de referințe și sensibilități al unei limbi cu circulație internațională.

Revista „Vatra” urmărește, cu un termen mai larg şi într-un orizont de timp mai generos, o dezbatere revelatoare asupra noțiunii de valoare culturală, ca posibilitate de ilustrare a identităţilor culturale, care să cuprindă în sine apartenențele sociale, culturale, mentalitare, de ordin religios, etnic, pentru definirea unei reprezentări identitare. Temele fundamentale ale culturii moderne şi postmoderne sunt prelucrate prin filtrele discursului literar, al teoriei si practicii traducerii, al comunicării literare, încercându-se o abordare pluri si inter-disciplinară: demersul, în ansamblul său, se înscrie în sfera filosofiei culturii şi civilizaţiei occidentale contemporane, refuzând separaţiile prea strice între domenii.

Pentru diseminarea ideilor şi temelor pe care le ilustrează revista „Vatra”, membrii redacţiei au participat, în fiecare an, la manifestările cultural-literare organizate pe plan local, regional şi naţional (simpozioane, conferinţe, mese rotunde, lansări şi prezentări de carte). Redactorii revistei au participat, de asemenea, la simpozioanele şi dezbaterile organizate în cadrul Târgurilor Naţionale de carte, precum şi la multe prezentări de carte în cadrul acestor târguri, revista „Vatra” organizând un ciclu de conferinţe cu invitaţi de prestigiu, din ţară şi din străinătate (Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Basarab Nicolescu, Ion Pop, Augustin Buzura, Liviu Georgescu, Bogdan Suceavă ş.a.).

Elementele forte ale revistei „Vatra” sunt date, în primul rând, de statutul, prestigiul și capitalul cultural pe care și le-a câștigat și confirmat prin activitatea ei din ultimele decenii, la care se adaugă calitatea excepțională a echipei redacționale și a colaboratorilor săi. În al treilea rând, trebuie menționat și cadrul organizațional al revistei, statutul său de instituție publică, care-i permite să joace în mod adecvat rolul său cultural important în context local, regional, naţional şi internaţional. Redactorii şi colaboratorii revistei sunt nume importante ale culturii şi literaturii române contemporane: Cornel Moraru, Al. Cistelecan, Gheorghe Perian, Nicoleta Sălcudeanu, Iulian Boldea,  Eugeniu Nistor, Kocsis Francisko, Alex. Cistelecan, Alex Goldiş, Călin Crăciun, Cristina Timar, Senida Poenariu.

Revista „Vatra” şi-a propus, mai ales după anul 1990, ca obiectiv prioritar, o serie de dezbateri pe teme importante ale istoriei şi criticii literare, prin revizitarea şi revitalizarea istoriei unor concepte definitorii pentru studiile umaniste, pornindu-se de la ideea că cercetările româneşti de acest tip parcurg şi o criză terminologică, o criză de limbaj specializat. Publicul-țintă al revistei „Vatra” se compune din două categorii: mai întâi, publicul specific al tuturor celor interesați direct – fie ca practicieni, fie ca potențiali practicieni – în actul traducerii; în al doilea, un public mai larg, tânăr și adult, interesat de fenomenul cultural ca atare și, implicit, de problematica dialogului cultural pe care acesta se bazează, fiind vizați cercetători consacrați, tineri cercetători în formare, doctoranzi, asistenți universitari sau de cercetare, specialiștii în filologie, media, științele comunicării etc. Pentru categoriile de public-țintă, Revista „Vatra” are o relevanță specifică prin dezbaterea problemelor importante ale culturii contemporane, percepute prin prisma destinului şi a istoriei revistei „Vatra”. Se poate deduce de aici și o relevanță culturală, de informare și sensibilizare, pentru publicul larg, interesat de cultură și de literatură. Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la apariţia seriei noi a revistei. Până acum au fost publicate peste 600 de numere de revistă, iar din anul 2000 numerele revistei „Vatra” sunt indexate în baza de date internaţională CEEOL (Central and Eastern European Online Library), revista „Vatra” are pe frontispiciu cuvintele revelatoare ale lui E. Lovinescu: „Cultura e finalitatea tuturor societăţilor”.

Deschiderea tot mai largă a revistei și rubricilor sale către dialogul intercultural se concretizează într-o serie de rubrici dedicate creațiilor literare ale autorilor de origine maghiară și prin traduceri sau interviuri cu autori de limbi străine (Gesta hungarorum, Biblioteca Babel, Biblioteca poeziei de avangardă etc.). Există o continuitatea firească a interesului revistei Vatra pentru literatura scrisă în limba maghiară, care se manifestă cu consecvență pe tot parcursul seriei noi, din 1971 încoace. Astfel, de-a lungul anilor, rubrici precum vecinătăți, biblioteca babel sau ce scriu ungurii au devenit repere importante pentru cei interesați de literatura maghiară din România. Acestor rubrici li s-au adăugat numere întregi sau dosare tematice dedicate avangardei maghiare, dar şi interviuri și texte ale unor scriitori maghiari importanţi. Nu se poate eluda nici faptul că redacţia revistei „Vatra” a dat câţiva eminenţi cunoscători ai limbii şi literaturii maghiare, care au fost şi excelenţi traducători (Romulus Guga, Dan Culcer, Tudor Balteş, Kocsis Francisko etc.). O mărturie a acestui interes este şi numărul 3-4/ 2021 al revistei „Vatra” în care se regăseşte dosarul tematic Ce sau cum scriu maghiarii din România, cu un corpus relevant de texte ale unor reprezentanţi ai literaturii maghiare contemporane din România.

Revista „Vatra” este, prin întreaga sa activitate, o revistă ce îmbină tradiţia şi modernitatea, într-o sinteză culturală originală, constituindu-se într-un reper valoric de incontestabilă prestanţă. De-a lungul timpului, revista „Vatra” s-a impus în peisajul cultural românesc şi internaţional prin calitatea numerelor publicate, prin valoarea şi competenţa colaboratorilor, prin prestigiu şi notorietate în spaţiul nostru literar.

Prof. univ. dr. Iulian BOLDEA


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Hochei: Victorie în ultima deplasare din sezon

Distribuie Echipa de hochei U15 din cadrul CSM Târgu Mureș s-a impus în ultimul meci …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.