„Eugen Gâscă”, expoziție la Palatul Culturii

4 decembrie 2021

Muzeul de Artă din incinta Palatul Culturii din Târgu Mureș va găzdui, în perioada 9 decembrie 2021 – 18 februarie 2022, expoziția ”Eugen Gâscă”, eveniment organizat de Muzeul Județean Mureș și Galeria Quadro Cluj Napoca, cu sprijinul Consiliului Județean Mureș și în parteneriat cu Muzeul Județean de Artă ”Centrul Artistic Baia Mare”, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național al Banatului din Timișoara și Filarmonica de Stat Târgu Mureș.

Retrospectivă consistentă

Expoziția va fi vernisată joi, 9 decembrie, de la ora 17.00, cu participarea Cvartetului de coarde „Tiberius” al Filarmonicii de Stat Târgu Mureș și va avea trei curatori: Székely Sebestyén – director al Galeriei Quadro, Cora Fodor – cercetător în cadrul Muzeului Județean Mureș și Ioan Șulea – șeful Secției de Artă a Muzeului Județean Mureș.

”Expoziția dedicată artistului Eugen Gâscă este o retrospectivă consistentă care își propune să readucă în actualitate creația originală a acestuia, cu accent pe donația făcută Muzeului de Artă din Târgu Mureș. Ea cuprinde și lucrări împrumutate cu generozitate de alte muzee importante din țară și din colecții private. Expoziția va fi deschisă publicului până la 18 februarie 2022, de marți până vineri, între orele 9.00 – 16.00, sâmbătă și duminică, între orele 9.00 – 14.30”, a informat Liliana Lircă, muzeograf, responsabil de Relații Publice al Muzeului Județean Mureș.

Intrarea este liberă, iar accesul la vernisaj se face pe baza certificatului verde.

”Vă rugăm să respectați normele de distanțare și să manifestați responsabilitate față de sănătatea dumneavoastră și a celorlalți”, a mai transmis Liliana Lircă.

Despre Eugen Gâscă

Eugen Gâscă (1908-1989), originar din zona Mureșului (Grindeni – Cristur), este unul dintre artiștii însemnați ai artei românești moderne, a cărui operă este mai puțin cunoscută. El s-a impus prin crearea unui limbaj vizual specific, aparent simplu, sensibil, în care primează simțul culorii.

Ca personalitate artistică, Eugen Gâscă se plasează în galeria celor mai importanţi exponenţi ai primelor generații de artişti formate la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj (înființată în 1925). Aici va rămâne doi ani (1928-1930). După întreruperea impusă de stagiul militar, pregătirea în domeniul artei e continuată tot pentru doi ani (1932-1934) la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. În 1934 are loc prima sa expoziție personală, la Cluj. În 1937 îl cunoaște pe N. Tonitza care îl influențează pentru puțin timp. În perioada 1938-1941 activează ca profesor de desen, mutându-se pe rând la Bazargic, Lugoj și Cernăuți. Perioada anilor ’40 este marcată de suferința provocată de o puternică boală pulmonară, prezentă și anterior, reușind să fie cu greu tratat. În 1946 se stabilește la București participând la numeroase expoziții naționale și internaționale. În 1955, după aprofundate studii de documentare realizează ampla compoziție Horea și căpitanii săi achiziționată de Ministerul Culturii, expusă în Amfiteatrul “Vasile Bogrea” din cadrul Universității din Cluj. În același an devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici, implicându-se în activitatea diverselor comisii ale acesteia.

În anul 1968 a fost distins cu Ordinul “Meritul Cultural”. Pe lângă donația din 1984 făcută de artist Muzeului de Artă din Târgu Mureș, după moartea acestuia, soția sa a făcut o substanțială donație (158 de lucrări de grafică și câteva picturi) Muzeului Național de Artă din București. Acesta din urmă le-a expus în anul 2007 într-o amplă expoziție. O ultimă și recentă retrospectivă a avut loc în 2018, la Galeria Quadro, Cluj-Napoca, îmbogățind receptarea critică a artistului.

Lucrările sale, iconice astăzi, a căror tematică e redusă ca varietate, apar ca suprafețe de albastru infuzat de griuri calde sau reci, în care prezența umană sau a naturii închisă în linii modulate apare ca o expresie intimă a condiției sale, în esența ei, în simplitatea ei. Concentrate sunt și titlurile ce apar drept definiții generice ale unor stări, sentimente, atitudini, lucruri și legături fundamentale: ”Liniște”, ”Iubire”, ”Prietenie”, ”Floare”, ”Deal”, ”Omul”, ”Dans”, ”Imponderabil”, ”Plopii”, etc. Gama de culori este restrânsă, preferând albastrul care se corela foarte bine cu esențializarea, așa cum declara însuși artistul: “Albastrul mi-a fost drag toată viața, și era normal ca simplitatea mea să meargă spre un ton general albastru… în simplificarea pe care o cerea subiectul propus sau de care eram de fapt stăpânit.”