Expoziție de carte veche la Muzeul UMFST

Muzeul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) „George Emil Palade” din Târgu Mureș, aflat în Cetatea Medievală în clădirea Manutației la etajul 1, a găzduit joi, 9 decembrie, vernisajul primei expoziții temporare a UMFST cu titlul „Carte Veche din Biblioteca Universității” unde vizitatorii pot observa un parcurs al tehnicilor și modalităților de redactare a textelor științifice, expoziția cuprinzând exemplare de o valoare științifică și culturală inedită. 

De la manuscrise, la texte digitizate

Expoziția celebrează 500 de ani de la prima scriere în limba română, totodată anul acesta împlinindu-se și 470 ani de la prima tipăritură în limba română.

„Astăzi, 9 decembrie, vernisăm prima expoziție temporară a universității noastre, o expoziție tematică dedicată cărții vechi și a manuscriselor existente în Biblioteca Universității. Ceea ce ne-am propus în această expoziție este să aducem în atenția comunității și a publicului larg un fond de carte extraordinar pe care îl are biblioteca noastră și care este prea puțin cunoscut inclusiv de studenți și de cadrele didactice. Există un fir logic, să-i spunem, și cronologic al expoziției noastre motivat și de faptul că anul acesta se împlinesc 500 de ani de la prima scriere în limba română, este vorba de celebra „Scrisoare” a lui Neacșu din Câmpulung, sunt de asemenea 470 de ani de la prima tipăritură în limba română, e vorba de un „Tetraevanghel” tipărit de către Coresi la Brașov. Cumva, aceste repere istorice ne-au ispirat în a încerca să facem o călătorie virtuală în trecutul pe care l-am parcurs în istoria tehnicilor de scriere și editare pornind de la manuscris și până la formula textelor digitizate pe care le avem astăzi. E o expoziție rezultat a unui efort colectiv care a capacitat atât cadre didactice ale Facultății de Științe și Litere ”Petru Maior” cât și bibliotecari cât și, bineînțeles studenții voluntari specializați în Istorie și Turism Cultural”, a explicat, pentru cotidianul Zi de Zi, conf. univ. dr. Georgeta Fodor, cadru didactic al Facultății de Științe și Litere „Petru Maior”.

Registru de nașteri din 1847

De asemenea expoziția cuprinde, după cum a fost descris în cadrul evenimentului, exemplare a celor mai vechi cărți de istoria medicinei, o secțiune de manuscrise, diplome și documente istorice importante care se află sub tutela Bibliotecii UMFST.

„Ceea ce se poate admira în această expoziție este o secțiune de „carte veche” care cuprinde cel mai vechi exemplare pe care le avem deținute în biblioteca noastră, există de asemenea o secțiune de carte de istorie medicinei, pentru că tiparul lui Gutenberg inventat de către acest în secolul al XV-lea a însemnat un salt major pentru ceea ce înseamnă producția de carte științifică, avem de asemenea o secțiune dedicată cărții vechi românești în care, recunosc, poate subiectiv am selectat acele titluri care sunt cumva rezonante cu preocupările pe care le avem în plan cotidian. E vorba de texte care fac referire la modalități de prevenire, combatere a bolilor contagioase, avem de asemenea o secțiune deosebită dedicată documentelor, diplomelor și manuscriselor unde există, eu îi spun „exponatul vedetă” al acestei expoziții. Este vorba de un registru de nașteri consemnat începând cu anul 1847 înregistrat de o mureșeansă cu profesia de moasă. Propunem vizitatorilor și o călătorie în ceea ce privește tehnicile și tipurile de materiale editate, veți găsi expoziție, pe lângă textele în manuscris, cărțile editate dar și exemplare din cele mai vechi ziare pe care le avem în colecția Bibliotecii”, a mai adăugat conf. univ. dr. Georgeta Fodor.

Biblioteca UMFST, adaptare la evoluția tehnologiei 

Biblioteca Universității s-a adaptat evoluției tehnologice și digitale, după cum explică Anamaria Helgiu, directorul Bibliotecii UMFST, acest eveniment fiind foarte important pentru reactualizarea poziției instituției în procesul evolutiv al studenților și cadrelor didactice ale UMFST.

„Iată că după activități deosebit de frumoase pe care Muzeul Universității le-a organizat în scurta perioadă de un an de la înființarea acestuia, Biblioteca Univesrității are onoarea să fie părtașă a acestui demers, cu o expoziție care se referă la cartea veche. Așadar, de-a lungul timpului bibliotecile au suferit numeroase transformări generate de evoluțiile care au marcat societatea omenească, însă cel mai puternic activitatea bibliotecilor a fost marcată de evoluția și revoluția cărții. Acesta este și scopul pentru care noi am organizat astăzi acest eveniment, pentru a sublia atât aceste schimbări ale bibliotecii cât și necesitatea ca bibliotecile să se adapteze acestor schimbări”, a declarat Anamaria Helgiu.

În procesul de digitizare a cărților în format fizic, membrii bibliotecii au reușit să scaneze un număr impresionat de pagini pentru a servi la ușurarea parcurgerii informațiilor atât de necesare învățării, totodată reușind să readucă în actualitate manuale și cărți importante care nu erau accesibile publicului până în momentul prezent, acestea fiind acum prezentate cu ajutorul unei aplicații de renume internațional.

„Deoarece funcționăm și ne dezvoltăm într-o universitate care prețuiește atât valorile tradiționale cât și cele moderne, Biblioteca Universității nu putea fi altfel, așadar noi ne-am angajat în acest demers de digitizare a cărților vechi. Sunt niște colecții speciale din care fac parte mansucrise, cărți vechi, ziare. Acestea sunt disponibile acum în format electronic pe platforma digitală a Bibliotecii. Până acum am scanat peste 230.000 de pagini și ceea ce am dori noi să oferim prin această activitate este accesul la niște resurse insuficient exploatate până în prezent, sunt niște colecții care până în momentul prezent se aflau în spatele unor uși închise, greu accesibile sau chiar indisponibile publicul. Biblioteca Universității utiliează o aplicație specială pentru a le pune la dispoziția publicului. Probabil pentru multă lume nu reprezintă multe lucruri numele acesta însă aș dori să subliniez faptul că universitatea noastră se află într-o companie selectă, în sensul că această aplicație este utilizată de instituții de renume din întreaga lume. Pot să menționez câteva dintre ele, este vorba de Centrul de Cercetare al NASA, Centrul de Cercetare al Organizației Mondiale a Sănătății dar și de universități de renume cum ar fi Princeton, Yale și Harvard din Statele Unite sau Universitatea Cambridge și Colegiul Trinity din Marea Britanie”, a informat Anamaria Helgiu.

Un an de activitate pentru Muzeul Universității

Muzeul UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș împlinește în luna ianuarie 2022 un an de existență, de la vernisarea primei expoziți permanente ce surpinde elemente ale fuziunii dintre Universitatea de Medicină și Farmacie și Universitatea ”Petru Maior”.

„Muzeul se dorește în continuare să fie un manual de identitate culturală care dorește să surprindă de fapt elementele cele mai semnificative care dau valoare identitară unei universități. Există un fir narativ ale acestei expoziții permanente. Am pornit de la momentul fuziunii celor două universități principale din Târgu Mureș, Universitatea de Medicină și Farmacie respectiv Universitatea ”Petru Maior”, fuziune care a avut loc în anul 2018 și în muzeu am încercat să găsim identitatea comună acestor două universități care au fuzionat. Există mai multe centre expoziționale: o vitrină dedicată Universității de Medicină și Farmacie în care găsim exponate semnificative, repere istorice în evoluția acestei universități, există o vitrină destinată Universității „Petru Maior” cu repere similare, o secțiune dedicată activității de cercetare pentru că e de știut că o universitate nu are doar o misiune didactică ci are și o misiune de cercetare și disiminare a științei, și avem de asemenea o secțiune dedicată Editurii și Bibliotecii Universității și un spațiu expozițional fiecărei facultăți componente a Universității de Medicină, Farmacie Științe și Tehnologie „George Emil Palade” de astăzi”, a prezentat conf. univ. dr. Georgeta Fodor.

Zonă specială dedicată patronilor spirituali

George Emil Palade și Petru Maior, reprezentanții spirituali ai celor două universități, sunt omagiați prin amplasamentul expozițional ce ocupă locul central al încăperii, fiind astfel un exemplu de recunoștință permanentă. Ușa muzeului este deschisă pentru oricine dorește să treacă în revistă istoria Universității. 

„O zonă centrală deosebită este dedicată patronilor spirituali, George Emil Palade și Petru Maior pe care îl reținem astăzi în denumirea Facultății de Științe și Litere. Muzeul e deschis tuturor, dacă îl numeam pagină sau carte de identitate a universității, ne-am dorit într-adevăr să ne adresăm studenților actuali, studenților viitor care trebuie să se formeze în această ambianță universitară și să se simtă parte din comunitatea academică, pornind și cunoscând reperele istorice ale universității pe care au ales-o pentru a o studia. Muzeul, de asemenea se adresează și publicului larg, el e gândit pentru a face mai sunoscută universitatea, profilul ei, activitățile desfășurate în cadrul mureșean și nu numai, cu atât mai mult cu cât muzeul e amplasat într-o locație deosebită, unul dintre centrele culturale și istorice ale orașului Târgu Mureș. Muzeul este deschis în fiecare zi, are programul principal vinerea și îl gestionăm împreună cu studenții voluntari care sunt implicați în tot ceea ce înseamnă activitate de organizare, promovare a evenimentelor din cadrul muzeului”, a conchis conf. univ. dr. Georgeta Fodor.

Mălina MORARU