Eugenia Neagoe, „Digitalizarea e bună, dar nu înlocuiește relațiile interumane”

Tehnologiile digitale și accesul facil la acestea ne scutește de sarcini repetitive sau migăloase, aduce beneficii reale angajatorilor si angajatilor, dar nu pot face față situaților imprevizibile, nu pot procesa în afara cutiuței lor. Omul trebuie să aibă locul lui, ne spune Eugenia Neagoe, director executiv Casa Județeană de Pensii Mureș. Deși trăim vremuri în care digitalizarea preia multe din acțiunile funcționarului, acesta trebuie să fie mereu prezent și fizic, în oferirea de servicii publice de calitate, accesibile şi aproape de beneficiari.

Reporter: Doamna directoare, suntem la sfârșit de an, în luna decembrie. Care este situația numărului de pensionari de acum, comparativ cu anul trecut?

dir. Eugenia Neagoe :În județul Mureș avem 137. 200 persoane în plată cu o categorie de pensie. Din acest număr total, pensionari de limită de vârstă sunt 108.000, la fel ca și anul trecut. Pensionari care au solicitat acordarea unei pensii anticipate sunt 475, față de 450- anul treeut, cifrele sunt comparabile. La pensia anticipată cu penalizare, anul acesta avem 2800 , anul trecut 2400, o ușoară  tendință de creștere, nu aș putea spune pe ce fond, e posibil să se fi desființat locuri de muncă, ceva în zona pieței muncii s-a întâmplat. La invaliditate avem o modificare substanțială, dacă anul trecut am avut 14. 800 de pensionari de invaliditate, anul acesta avem 13. 700, o diferență importantă. Probabil e vorba de opțiunea titularului de a merge în continuare la lucru, poate cei în cauză își fac calcule financiare și preferă să meargă la lucru pentru că e mai avantajos. Invaliditatea de gradul III este caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă. Pensionari de urmași avem anul acesta 12.000, exact ca și anul trecut. Pensiile de serviciu sunt 137 anul acesta, 131 anul trecut.

Reporter: Ce noutăți au fost în acest an?

dir.Eugenia Neagoe: Diferit anul acesta, la legile speciale am înregistrat o creștere a acestor cereri, când spun legi speciale mă refer la urmașii persoanelor care au suferit persecuții pe criterii politice. Acești copii urmași depun dosare la AJPIS cu documente doveditoare, există o comisie care le verifică și emit decizii de încadrare, de recunoaștere sau nu a calității de copii urmași pentru părinții care au fost persecutați. Dacă dreptul la despăgubire este recunoscut de AJPIS, aceasta emite o decizie, care este trimisă solicitantului și către CJP (Casa Județeană de Pensii).  

Reporter: Câte astfel de cereri s-au înregistrat la noi?

dir. Eugenia Neagoe: Anul acesta avem peste 3000 de cereri, care, practic sunt în plus.  Este vorba despre acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori ținute în prizonierat, a celor care au fost internate în spitale de psihiatrie sau au participat la acţiuni de împotrivire cu arma în mână şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist până la data de 31 decembrie 1964. S-a modidicat această lege, decretul 118, dacă până de curând primeau doar titularii, părinții persecutați, legea a extins plățile lunare de despăgubire asupra urmașilor persoanelor persecutate din motive politice, precum și a celor deportate, strămutate și a altor victime ale comunismului, beneficiarii fiind și copiii acestora.

Reporter: Cine suportă aceste sume?

dir.Eugenia Neagoe: Sunt sume importante, care se plătesc din bugetul de stat, nu din cel al asigurărilor sociale. La nivelul județului Mureș, dacă este să facem un calcul pe ponderi, cheltuielile pe bugetul de stat cu aceste indemnizații reprezintă undeva la 80% din totalul cheltuielii pe bugetul de stat.

Reporter: Cum reușiți să faceți față unui astfel de volum de muncă?

dir. Eugenia Neagoe: Volumul de muncă a crescut foarte mult, se gestionează peste 3000 de dosare, în condițiile în care lucrăm pe aplicații informatice, ceea ce presupune existența unor CNP-uri, aceste dosare le lucrăm pe numele părinților decedați, ori pe vremuri nu existau acestea. E complicat, din punct de vedere tehnic, avem oarecare întârziere deoarece trebuie să solicităm Casei Naționale generarea de CNP uri, Casa Națională face o solicitare către MAI, motiv pentru care întârziem. Digitalizarea este foarte bună, dar noi avem lipsuri ce trebuie să le completăm, ceea ce necesită timp.

Reporter: Cum se face dovada părintelui persecutat politic?

dir.Eugenia Neagoe: Multe dovezi se află în livretul militar sau în diferite documente, sentință, bilet de eliberare, dovada internare, carnet de muncă, adeverințe, liste comune, documente de strămutare sau domiciliu obligatoriu. Cei care nu au dovezi există varianta pe cale judecătorească, se face reconstituirea.

Foarte mulți au venit la noi cu cereri, să scoatem noi livretul militar. Majoritatea acestora sunt decedați, dosarele sunt pasive, avem o arhivă pasivă, ar trebui să căutăm în acele doare, să facem copii după livrete și să le trimitem solictanților prin poștă. Așa cum știți, de 2 ani de zile nu ne mai întâlnim atât de mult cu solicitanții, cu titularii, evităm contactul fizic. Dar, trebuie să recunosc, că nu suntem pregătiți informatic pentru o astfel de situație.  Instituțiile europene, pentru că noi avem și pensii internaționale, sunt mai avansate decât noi în sfera digitalizării, dar eu nu aș aprecia ca fiind foarte fluentă abordarea lor, deoarece au construit niște formulare foarte stufoase, ce trebuie  completate online de către titulari. Mă întreb cum se descurcă oamenii în vârstă, acasă, în diferite țări europene, când trebuie să acceseze acele link-uri și să completeze acele formulare?!

Reporter: Digitalizarea a înlocuit munca funcționarului?

dir.Eugenia Neagoe: Noi avem încă această abordare umană, sunăm omul, îl întrebăm, îl invităm, îi spunem ce lipsește, în Europa nu se întâmplă așa ceva, acolo nici un funcționar nu te sună, ei fac procedura administrativă, închid dosarul și atât. Atâta vreme cât menținem contactul cu oamenii e bine. Nici o aplicație sau procedură admnistrativă nu poate să acopere toată paleta de servicii pe care o oferim, ceea ce înseamnă că trebuie să intervină omul. Digitalizarea ne ajută foarte mult, dar omul trebuie să aibă locul lui, locul lui nu-l poate lua nimeni. Omul trebuie să fie prezent mereu și să suplinească ceea ce nici o altă procedură nu poate să facă, mașinile nu pot căpăta compasiune sau empatie și nu au nicio șansă să înlocuiască relațiile interumane.