Home / Politic / INTERVIU. Deputatul PSD Dumitrița Gliga, bilanțul primului an de activitate în Parlamentul României

INTERVIU. Deputatul PSD Dumitrița Gliga, bilanțul primului an de activitate în Parlamentul României

Membru în Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, secretar al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și membru în Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Mediteranei, mureșeanca Dumitrița Gliga, deputat PSD, este unul dintre parlamentarii performanți ai României. Concluziile domniei sale după primul an de mandat parlamentar: „În viață, în orice clipă, deciziile pe care le luăm nu ne afectează doar pe noi, ci și pe ceilalți.”

Reporter: A fost un an foarte greu pentru noi toți, cu tot felul de crize și restricții și cu foarte puțină răbdare, de aceea vă mulțumesc pentru timpul acordat realizării acestui interviu. Cum a fost anul dumneavoastră?

Dumitrița Gliga: A fost un an complicat, după un altul în care devenise evident faptul că pandemia va afecta foarte mult viețile tuturor. În ceea ce mă privește, anul 2021 a fost foarte încărcat, a trebuit să mă ridic la nivelul exigențelor unei noi responsabilități, ale unei noi activități – cea de parlamentar român.

În decembrie 2020, în săptămâna din ajunul Crăciunului, am rostit jurământul în Parlamentul României, cu mâna pe Constituţie şi Biblie. După două zile, înainte de Ajun, audiam propunerile de miniștri în comisiile parlamentare din care făceam parte – activitate parlamentare începută în forță și pe care sper că o voi continua tot așa.

Interes pentru Sănătate și Digitalizare

Reporter: În acest prim an de activitate în Parlament ați avut 15 inițiative legislative, o inițiativă legislativă promulgată în lege, 7 luări de cuvânt, 26 întrebări și interpelări, 5 moțiuni, 8 declarații politice depuse în scris.

Dumitrița Gliga: Da, este un aspect, o parte din activitatea mea parlamentară. Pe lângă acestea, am susținut zeci de audiențe la cabinetul parlamentar, alte zeci de întâlniri cu oamenii în teritoriu – important este faptul că toate inițiativele mele au fost realizate în urma discuțiilor cu oamenii și cu gândul de a face o viață mai bună cetățenilor acestei țări, mureșenilor în special.

Reporter: Domeniul sănătății a fost cel mai important și vizibil în acest an. Cei care nu v-au urmărit activitatea de parlamentar nu știu că ați avut inițiative în acest domeniu. Ce le puteți spune?

Dumitrița Gliga: E firesc ca oamenii care pot influența în bine lucrurile să aibă inițiative și să fie preocupați de rezolvarea problemelor din sănătate. Pandemia ne-a afectat pe toți, iar efectele ei se văd sau se simt peste tot, de la viața în familie la comportamentul în societate – și trebuie să fim solidari.

În momentul în care Guvernul a decis stoparea oricăror creșteri salariale și înghețarea veniturilor personalului bugetar la nivelul lunii decembrie 2020, inclusiv ale celor din domeniul sănătății, respectiv infirmieri și brancardieri, am intervenit printr-o interpelare adresată premierului și ministrului Sănătății. De asemenea, controversele privind certificatul verde m-au determinat să solicit public prim-ministrului și Ministrului Sănătății clarificări, și anume în ce măsură Guvernul ia în calcul ca acordarea certificatului verde să fie și pe baza testelor care indică imunitatea la nivel celular și pe baza testelor de anticorpi. În activitatea mea parlamentară, am considerat că e de datoria mea să solicit public respectarea drepturilor salariale ale lucrătorilor din domeniul sănătății și transparență în actul decizional.

Reporter: La fel și în domeniul digitalizării…

Dumitrița Gliga: Da, și în domeniul digitalizării, deoarece digitalizarea reprezintă o prioritate strategică pentru țara noastră. Există această așteptare a societății, ca administrațiile publice să se digitalizeze, e o așteptare firească și un proces inevitabil, cred eu. Însă pașii de parcurs trebuie supravegheați și din Parlament, nu doar din birourile Guvernului. De aceea, la finalul lunii ianuarie anul acesta am avut o intervenție prin care am solicitat explicații despre această situație, domnului Florin Cîțu, prim-ministrul României și domnului Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Recent, am devenit membru al grupului de lucru „Law and Technology Lab” – inițiat de Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a Camerei Deputaților. Această inițiativă vizează crearea unui cadru legislativ modern și adecvat evoluțiilor rapide din domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor din România, prin implicarea tuturor părților interesate, precum organizații guvernamentale și non-guvernamentale de profil, parlamentari și reprezentanți ai mediului de afaceri din domeniul IT. În vederea implementării programelor de digitalizare prevăzute în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență – PNRR, activitatea acestui grup de lucru poate deveni esențială pentru dezvoltarea și modernizarea României.

Despre experiență și performanță

Reporter: În unele domenii de activitate, experiența anterioară nu este relevantă, în alte domenii nu e posibil să activezi fără experiență anterioară. Cum este acest aspect în cazul unui dumneavoastră?

Citeste si:  Primarul Soós, reacție după reportajul Recorder despre Primăria Târgu Mureș

Dumitriția Gliga: Experiența de management la nivel înalt este, cred eu, obligatorie, pentru a putea fi un bun lider politic. Spre exemplu: în luna februarie, Ministerul Culturii a lansat un proiect de OUG privind instituirea unor scheme de ajutor de stat și de minimis pentru relansarea sectorului cultural. Experiența proprie în organizarea unor evenimente de nivel internațional, sau chiar și a Balului Însuraților de la Reghin, m-au ajutat să identific, cu stupoare, că OUG excludea, de facto, de la finanțare, asociațiile culturale care au efectuat activități culturale – festivaluri de promovare a culturii populare tradiționale – în anii premergători acestei situații pandemice, unele cu o experiență de peste 10 ani consecutiv. Nu-și găseau locul pe schemele de finanțare, întocmite pe baza unor criterii lipsite de argumente, de către Ministerul Culturii, festivaluri de mare prestigiu și mândrie națională, cu îndelungate și recunoscute tradiții, precum Târgul Fetelor de la Găina sau Festivalul Cântecului Patriotic de la Oarba de Mureș.

Reporter: La fel de relevantă este și experiența de manager dobândită la Grupul de firme Gliga?

Dumitrița Gliga: În anii munciți acolo am înțeles limpede că trebuie să susținem producătorii locali și firmele românești care încă mai produc în România. Preocuparea pentru ajutorarea și stimularea propriilor economii naționale ocupă un loc central în toate celelalte state membre ale UE, noi de ce să nu facem la fel? Am și ridicat această temă în sesiunea declarațiilor politice din Camera Deputaților, adresată Guvernului României, în 10 martie. Am afirmat atunci, și o voi mai face ori de câte ori este posibil, că e nevoie imperativă de asistență și stimulente pentru relansarea activității economice din țara noastră, care să pună accentul pe susținerea firmelor românești, sau având capital majoritar românesc, în special cele din sectoarele direct productive.

Reporter: Nu doar firmele au nevoie de susținere din partea statului, ci și alți actori importanți ai scenei economice.

Dumitrița Gliga: Producătorii agricoli autohtoni, de exemplu. Toate statele membre UE ajută și susțin atât sectorul agricol, precum și producătorii agricoli autohtoni, condiționând sau limitând posibilitatea persoanelor fizice sau juridice străine de a achiziționa terenuri agricole. La noi, ar trebui schimbate încă multe aspecte, fapt pe care l-am și semnalat, de altfel, printr-o declarație politică, pentru a stopa acele măsuri care dezavantajează agricultorii autohtoni și favorizează interesele străine. În condițiile în care aproape jumătate din terenul agricol românesc deja nu mai aparține românilor, am făcut apel la Guvernul României să nu pună și mai mult în pericol siguranța națională. La fel, în momentul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care se urmărea micșorarea drastică a plăților directe, deci a unei părți importante din subvențiile acordate agricultorilor români, am luat poziție în Parlament.

”Agricultura poate fi soluția”

Reporter: Probabil că majoritatea dintre noi am fost convinși, în anii ’90, că nu agricultura este soluția pentru salvarea economiei românești, ci privatizarea întreprinderilor de stat. Care este opinia dumneavoastră?

Dumitrița Gliga: Dacă privatizarea înseamnă infuzie de capital, investiții, tehnologii noi, management modern, este o soluție. Dar pentru mari companii de stat, de interes strategic național, cum ar fi CEC, Portul Constanța, Hidroelectrica, protejarea intereselor naționale primează, în aceste circumstanțe complicate, de criză economică globală acută. Am avut o luare de poziție în acest sens, în primăvară, printr-o interpelare adresată premierului României.

Agricultura poate fi soluția doar printr-o strategie națională asumată de toți decidenții politici. În Parlament facem mici pași spre acest deziderat, dar așteptăm și executivul. Un pas util a fost proiectul de lege pentru accelerarea cadastrării României, la care am contribuit prin amendamente depuse și adoptate în Comisia juridică – comisie raportoare. Măsurile au în vedere accelerarea lucrărilor de cadastru sistematic și deschiderea de noi cărți funciare, gratuit pentru cetățeni, includerea în categoria imobilelor înscrise din oficiu în cartea funciară a terenurilor pentru care se emit titluri de proprietate atât în baza planurilor parcelare, cât și a planurilor de încadrare în tarla. Aspectul de subliniat aici este și intabularea în baza posesiei, în extravilan. De asemenea, nu vom mai avea situații în care firmele de topografie să nu fie interesate de lucrări din cauza muncii prea laborioase, pentru că acest proiect de modificare a Legii cadastrului – votat de Camera Deputaților și deja promulgat ca lege, cuprinde indici de calcul diferențiați.

Preocupări privind securitatea națională

Reporter: Conform articolelor apărute în presă, tot în primăvară ați avut o interpelare la adresa domnului Nicolae Ciucă, pe atunci ministru al Apărării – acum, prim-ministru. Nu vă poartă pică?

Citeste si:  DOLIU. S-a stins din viață un reputat medic și om de cultură mureșean

Dumitrița Gliga: Am solicitat atunci domnului Nicolae Ciucă un răspuns cu privire la poziționarea oficială și explicită a țării noastre în raport cu tensiunile crescânde la granița de est a României. Noi avem graniță comună cu Ucraina, suntem riverani la Marea Neagră și în țara vecină trăiesc peste 400.000 de români, iar ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, tocmai confirmase că au fost transferate la frontiera occidentală a Federației Ruse două armate și trei unități aeropurtate. Am solicitat un răspuns cu privire la poziționarea oficială și explicită a țării noastre în raport cu aceste evenimente. Ulterior, am susținut un discurs la conferința parlamentară intitulată „Provocări globale și amenințări în contextul pandemiei de COVID-19: Terorismul și extremismul violent”, co-organizată de Adunarea Parlamentară a Mediteranei (APM), Adunarea Parlamentară a OSCE (APOSCE), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Biroul Naţiunilor Unite pentru Combaterea Terorismului şi Adunarea interparlamentară a naţiunilor membre ale Comunităţii Statelor Independente.

Reporter: Și asta ne duce la problema Aderării României la Spațiul Schengen și la ridicarea MCV.

Dumitrița Gliga: Nu doar asta. Toate deciziile privind securitatea la frontiere și reforma legilor justiției ne duc în acest punct.La 1 ianuarie 2021, țara noastră a intrat în cel de-al 15-lea an al apartenenței sale la marea familie europeană, și aceste aspecte încă nu sunt rezolvate. Am transmis o întrebare miniștrilor Afacerilor Interne, Justiției și Afacerilor Externe, cu privire la ridicarea MCV și aderarea României la Spațiul Schengen, în luna mai a acestui an, și am convingerea că anul 2022 ne va aduce vești bune pe acest plan. Personal, consider că, deși România și-a atins toate obiectivele asumate, MCV a devenit un instrument politic și nu tehnic, așa cum a fost conceput și agreat inițial.

Reporter: Intrarea în Spațiul Schengen ar aduce un beneficiu major turismului românesc.

Dumitrița Gliga: Desigur, dar sprijinirea acestui sector prin Planul Național de Redresare și Reziliență este cel puțin la fel de importantă. Sper să putem regla acest aspect, pentru că eu personal am fost nemulțumită de faptul că în PNRR nu se propune nimic concret pentru turismul durabil sau pentru perspectivele dezvoltării agro-turismului și ale turismului ecumenic.

Arta compromisului

Reporter: La un moment dat, mai exact acum două luni, pe scena politică a apărut o schimbare majoră de situație: vechii dușmani politici au devenit noii prieteni.

Dumitrița Gliga: A fost o necesitate și sper ca alegătorii noștri să înțeleagă asta. Nu poți să stai la nesfârșit pe margine și să privești cu seninătate cum ne îndreptăm cu toții spre prăpastie. PSD a făcut niște promisiuni electoratului, iar intrarea la guvernare ne dă posibilitatea de a respecta aceste promisiuni. În continuare ne vom opune privatizării companiilor de stat profitabile, cum ar fi Hidroelectrica, vom susține creșterea pensiilor, a alocațiilor, a salariului minim fără ca diferența acordată să fie impozitată, menținerea facilităților în domeniul construcțiilor și IT, ne vom opune introducerii taxelor consulare. De asemenea, PSD va susține toate măsurile necesare pentru ieșirea din acestă profundă criză sanitară și economică. Cred sincer că decizia de a intra la guvernare a fost una corectă, fie și datorită unui singur aspect: în județul Mureș am avut zeci de comune lăsate fără sprijin financiar de la Guvern pentru simplul fapt că primarul lor era membru PSD. Vi se pare corect?

Reporter: Multe lucruri nu par corecte…

Dumitrița Gliga: Da, dar ce se poate îndrepta, avem datoria să îndreptăm. Aici, mai ales, în Transilvania, am învățat pe propria piele atât istoria segregării, cât și istoria conviețuirii interetnice, culturale sau politice: când ne-am luptat între noi, când am lăsat ura să ne dezbine, a fost sângeros și dureros. Și nu a câștigat nimeni. 

Reporter: Între timp, cresc prețurile la energie….

Dumitrița Gliga: E adevărat. Însă acest proces se poate ține sub control, prin măsurile potrivite. Eu am atras atenția în Parlament încă din luna septembrie, printr-o intervenție trimisă ministrului energiei, Virgil-Daniel Popescu, asupra riscului unei noi crize economice generate de piața de energie. Am spus foarte clar că oamenii trebuie să știe care sunt previziunile de import de gaze naturale pentru lunile de iarnă, care este capacitatea rezervelor de gaz stocate în țară, care este capacitatea reală a „zestrei de gaz” (line pack) a României la momentul actual și, mai ales, care sunt demersurile concrete inițiate de Guvern pentru asigurarea tuturor resurselor energetice necesare lunilor de iarnă.

Între timp am intrat la Guvernare, într-o criză energetică care ne găsise nepregătiți ca țară – se știa deja de creşterea importurilor de gaze, de criza energetică europeană şi de problematica Nord Stream. A fost într-adevăr adoptată Legea plafonării prețurilor la energie și gaze, susținută de ministrul Virgil Popescu, și care evident nu produce efectele scontate. De aceea, PSD a reușit în această săptămână să convingă partenerii de guvernare să discute un set de măsuri care să sprijine cu adevărat populația și companiile, pentru a se evita astfel un efect de domino în economia românească. Este importantă, de asemenea, extinderea schemei de ajutor de stat și la IMM-urile afectate puternic de creșterea prețurilor la energie electrică și gaze

Citeste si:  Incendiu pe strada Voinicenilor

Reporter: În vară, ați organizat la Târgu Mureș o sesiune de informare privind oportunitățile de finanțare existente la nivel european. Care au fost rezultatele ei?

Dumitrița Gliga: Rezultatele se vor vedea în timp, sper. Există la nivel european, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi prin programele operaționale aferente exerciţiului financiar 2021-2027,  oprtunități de finanțare foarte interesante. Eu nu am făcut altceva decât să facilitez o întâlnire între cele două părți: cei interesați și specialiștii care știu cum se atrag aceste fonduri. Consider că este momentul să conştientizăm cu toții impactul pozitiv al fondurilor europene în procesul de dezvoltare a României şi voi milita, pe parcursul întregului meu mandat, pentru accesarea acestor fonduri până la epuizare.

Reporter: Inițiative naționale, cu impact național. Dar pentru mureșeni?

Dumitrița Gliga: Am convingerea că toată inițiativele, toată munca mea are, sau va avea, impact favorabil în viața mureșenilor. Spre exemplu,dincolo de proiectele importante ale județului – care țin de Executiv, la finalul sesiunii parlamentare, am acordat un raport favorabil, în Comisia Juridică, unui proiect de lege important pentru dezvoltarea turismului în județul Mureş, care a fost și adoptat în plen. Din păcate, zilele trecute a fost trimis la reexaminare de către președintele țării, dar sper să își urmeze rapid, din nou, parcursul parlamentar. Terenul aferent căii ferate înguste Târgu Mureş – Miheşu de Câmpie, Târgu Mureş – Sovata – Câmpu Cetății va trece din domeniul public al statului în proprietatea publică a Consiliului Județean Mureş, care va iniția un proiect de anvergură, în scop turistic, cultural şi de agrement, prin realizarea unei piste de biciclete pe aceste tronsoane. Ulterior, primarii din zona de câmpie mi-au scris pentru a solicita includerea și altor trasee într-un viitor proiect de lege.

Ibănești, datul copilăriei

Reporter: În toată această cadență a leadership-ului politic, a interpelărilor și proiectelor legislative, ați găsit și timp pentru un gând bun adresat celor nevoiași/a face, deseori, fapte bune.

Dumitrița Gliga: Faptele bune se fac în tăcere, cu discreție, pe cât posibil. Nu apreciez ideea de a le face publice. Da, am avut și astfel de gesturi și fapte caritabile, cine e foarte curios de acest aspect presupun că poate afla din social media. Dar nu aș vrea să vorbesc despre asta, prefer să ajut atunci când o pot face și mi se cere ajutorul.

Reporter: Mai găsiți timp și pentru dumneavoastră? Există în viața tinerilor politicieni timp de odihnă și relaxare?

Dumitrița Gliga: Întotdeauna în familie, locul unde totul este înțeles, pentru că totul este iubit. Când am timp, dau o fugă la Lăpușna, satul copilăriei și al amintirii unui alt timp, al bunicilor. În lăcașul de cult de la Fâncel, primul prunc botezat a fost copilul meu, Horea. Când am timp, dau o fugă să mă reculeg într-unul dintre cele mai dragi locuri din lume pentru mine, bisericuța de lemn de la Lăpușna, un spațiu plin de puritate și frumusețe.

Reporter: Sunt și lucruri pe care vi le reproșați?

Dumitrița Gliga: Când ești persoană publică, reușita nu-ți aparține, reușita este a tuturor. Al tău e doar eșecul, în cazul în care se întâmplă – dar pentru mine eșecul nu a fost și nu va fi o opțiune. Până la urmă, din toate avem câte ceva de învățat. Este important să învățăm și din greșeli și să nu le repetăm.

Reporter: Mulțumesc pentru interviu. Până la urmă, s-a transformat într-un altfel de raport în fața cetățenilor.

Dumitrița Gliga: Și eu vă mulțumesc.Am încheiat primul an de parlamentar al României cu satisfacția de a fi făcut ceva bun pentru cei care și-au pus speranța în munca mea. Câtă vreme suntem sănătoși, trebuie să încercăm tot timpul să ne facem datoria față de cei care ne-au ales. Întru speranță și bunătate, să avem credință, și în 2022 să putem colinda fără frica pandemiei. Dumnezeu să ne ocrotească pe toți!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Fabrica Gecsat din Târnăveni achiziționată de un grup german

Knauf Insulation, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața materialelor izolante, parte a …