Proiectul de buget al municipiului Târgu Mureș analizat de Victor Giosan

Echipa de conducere a USR PLUS Târgu Mureș a organizat în urmă cu câteva zile, în data de 27 ianuarie, o dezbatere online, transmisă live pe rețeaua de socializare Facebook, cu tema ”Cum s-au folosit banii în 2021 – Ce se propune pentru 2022 în Primăria Târgu Mureș?”.

Invitatul special al dezbaterii a fost Victor Giosan, economist cu o experiență de 20 de ani în consultanță națională și internațională în domeniul reformei administrației publice, centrale și locale, management public, planificare strategică și analiza și fundamentarea politicilor publice, management bugetar, fiscal și al investițiilor publice. De precizat că de-a lungul timpului Victor Giosan a lucrat pentru Uniunea Europeană, Banca Mondială, Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională, Departamentul pentru Dezvoltare Internațională al Guvernului Marii Britanii și Consiliul Europei.

De la datoria publică la investiții și indicatori de performanță

Redăm, în rândurile de mai jos, rezumatul principalelor idei transmise în timpul analizei sale live de către Victor Giosan.

– Despre datoria publică:

”În primul rând, nu are nicio o problemă cu serviciul anual al datoriei publice, este foarte mic, de 2,5%.”

– Despre bugetul alocat cheltuielilor de personal:

”Are un nivel relativ ridicat de cheltuieli de personal față de alte municipii similare. Este foarte interesant și ar trebui făcute analize suplimentare de ce și comparat cu alte primării, dar să știți că această pondere la alte primării de orașe similare cu Târgu Mureș este semnificativ mai mică, de asta RC2 ajunge la aproape 30%. Norocul este însă că are un nivel de subvenții scăzut, cred că se plătește numai subvenție de transport din câte am observat, nu și pentru energie.”

– Despre bugetul pentru investiţii:

”Ceea ce surprinde iarăși este rata mică de investiții, 9,71% e foarte, foarte puțin pentru un oraș ca Târgu Mureș. O să vedeți că acest lucru se datorează acestor cheltuieli foarte mari cu bunuri și servicii în primul rând, în opinia mea, și în al doilea rând cheltuielilor de personal.”

”Am calculat gradul de dependență al investițiilor de fondurile europene (38,83% – n.r.). Cu alte cuvinte, din investiții totale cât se fac pe fonduri europene și cât pe celelalte și el este unul dintre cele mai mici. Pentru bugetul propus, evident acest coeficient se schimbă dramatic (284,78%), tocmai datorită acelei planificări complet nerealiste pe cheltuieli de investiții. Vedeți aici, 60 de milioane și pe cheltuieli cu proiecte ale Uniunii Europene, cheltuieli de 171 de milioane (comparativ cu 10,4 milioane de lei în 2021 – n.r.). Să știți că în general pe cheltuieli de investiții și la proiecte e foarte greu să faci salturi din astea fantastice, de la 10 milioane la 170 de milioane. Saltul e de 17 ori. Este foarte complicat să ai un management care să poată să facă astfel de salturi. Sau aici la investiții, de la 26 (în 2021 – n.r.) la 60. De aceea eu sunt foarte sceptic că această planificare chiar va fi realizată. Și am văzut asta, să știți că este o modă în primăriile din România să pui aici, la începutul anului, niște sume astronomice la fonduri europene și apoi să le ajustezi dramatic pe măsură ce trece timpul, prin rectificări succesive, aducându-le la nivelul realității. De ce nu le pun la nivelul unei estimări realiste de la început mi-e foarte greu să răspund. Singura mea explicație este că e o chestie de imagine la începutul anului să spună: vom cheltui atâta din fonduri europene, uite ce buni suntem noi. Și pentru că nimeni nu se mai uită în spate.”

– Despre indicatorii de performanță ai managementului bugetar:

”La rezultatul operațional brut (pe 2021 – n.r.) vedem că avem un excedent de 63 de milioane, deci de 15,8%, și la cel net, după ce am scăzut serviciul anual al datoriei avem 53 de milioane. Rezultatul net, deci după ce de la indicatorul 2 adăugăm transferurile condiționate de capital și scădem cheltuielile de capital și programele Uniunii Europene ne rămâne un excedent de 27 de milioane care se regăsește până în final. Evident că nu avem nevoie de credite sau de utilizarea excedentului din anii anteriori.

Pentru 2022 lucrurile se schimbă. Excedentul acesta se subțiază tot mai mult, vedem că terminăm anul cu un deficit de 20 de milioane pe care îl putem acoperi numai cu excedentul din anul curent. Deci vedeți aici cum excedentul din anul curent de 27 de milioane este folosit pentru finanțarea acestui deficit de 20 și rezultatul final este 7.

Ceea ce e caracterstic acestei chestiuni este că în mod normal aceste excedente, la fel ca și profitul unei companii, ar trebui să fie ca pondere mai mari în raport cu veniturile operaționale. Din păcate, la Mureș (Târgu Mureș – n.r.) sunt mici și scad în continuare, dar aceasta e politica de a cheltui oprațional mult și de a te baza la investiții numai pe fondurile europene și pe transferurile de la stat.

Pe termen mediu și lung ar trebui neapărat să-și crească excedentul operațional brut și net pentru a putea investi mult mai mult. Acest lucru presupune consolidarea și creșterea bazei fiscale a veniturilor proprii locale și dezvoltarea economică care să crească ceniturile autonome.”

Alex TOTH