Arihna Crăciun, ambasador al cititorilor tineri

„Atelierul de cultură”, emisiunea difuzată live în Studioul UMFST duminică, 30 ianuarie moderată de lect.univ.dr. Corina Lirca, cadru didactic al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade”,  a avut ca temă de discuției „lectura la vârsta adolescenței”. În acest sens Arihna Crăciun, elevă a Colegiului Național „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș a fost invitată la un dialog despre cărți, filme, jocuri video și influența acestora în viața adolescenților. Ca un ambasador al tinerilor cititori, Arihna a răspuns tuturor întrebărilor cu istețime și fără dificultate, în fond vorbind despre pasiunea ei cea mai mare, cititul. Arihna Crăciun este elevă în clasa a XI-a și este pasionată de lectură dar pe lângă această activitate, adolescenta prezintă interes față de teatru și ceea ce înseamnă actoria, îi plac filmele și jocurile video sau cele de societate. De asemenea, istoria și psihologia reprezintă o altă constantă în activitatea ei intelectuală. Arihna Crăciun mai are răgaz să și picteze, să deseneze și să facă fotografii.

De la „nu îmi place să citesc” la 100 de cărți citite într-un an

Adolescenta spune despre ea că este o „devoratoare a cărților” și că uneori reușește să finalizeze un roman în mai puțin de o zi, ca urmare în anul 2021 Arihna a citit 100 de cărți dintre cele peste 300 parcurse de-a lungul timpului. Dar nu a fost întotdeauna așa, după cum a povestit: „ când am citit-o prima dată, nu-mi plăcea deloc să citesc, toate cărțile pe care le citeam erau obligatorii și erau grele”. Apoi Arihna a descoperit seria „Percy Jacksos” care prezintă aventurile lui Percy, un puști de doisprezece ani care descoperă ca este semizeu, fiind fiul unei muritoare și al zeului Poseidon. Rick Riordan reușește, cu multă abilitate, sa plaseze istorisirile din cărțile lui Homer într-un context actual, folosindu-se de umor și reconstruind aventurile clasice într-un ritm alert, ce tine cititorul cu sufletul la gura.

 „Cărțile astea începând cu un personaj de 12 ani, vârsta pe care o aveam și eu m-a făcut să mă conectez mult mai ușor cu cartea. Și fiind mare fan al mitologiei m-am îndrăgostit foarte repede și am citit cărțile foarte repede. Mi-a plăcut mult lumea creată, lumea în care copiii ăștia sunt eroi dar nu au superputeri, nu sunt perfecți ci sunt niște tineri și adolescenți imperfecți care au problemele lor și au dificultăți…unii suferă de ADHD, unii de dislexie și arată tuturor că poți să fii erou și fără să fii perfect.”

E mai ușor dacă îți place

Prin exemplul ei Arihna Crăciun demonstrează că teama aparentă față de citit se poate înlătura dacă reușești să găsești cartea potrivită, cu o tema care te pasionează. „Lectura cărților îmi oferă posibilitatea să îmi dezvolt creativitatea și este un mod de a scăpa, de a merge într-o lume magică și pentru câteva clipe nu mai sunt unde sunt și pot să călătoresc oriunde vreau eu”, a împărtășit Arihna. Potrivit celor spuse de către tânăra pasionată de lectură, adolescenții preferă cărțile de fantezie, cele care transpun cititorul într-o altă dimensiune cum ar fi seriile „Harry Potter”, „Percy Jackson”, „Jocurile Foamei”, „Hobbit”, „Divergent” sau seriile mai noi ca „Shadow and Bone” sau „Six of Crows”. 

„Cred că și copiii și adolescenții cresc cu basme și povești și ajung în momentul în care lumea nu e la fel de magică așa cum se așteptau când erau mici și prin cărțile astea pot să meargă în aventuri, pot să descopere lucruri noi, pot să călătorească prin spațiu și timp și să-și găsească locul lor unde se simt bine între niște pagini”, a fost de părere Arihna Crăciun.

Lecturile obligatorii, opreliște a dorinței de lectură?

Problema lecturilor obligatorii din programa școlară, lecturi pe care elevii le evită sau de care se lipsesc este una actuală și importantă pentru aceștia, deoarece prin simplul fapt că nu există un sistem de referință actual pentru ca generația milenială să se poată raporta la povești de mult apuse ale satului tradițional românesc, spre exemplu, ei nu înțeleg pe deplin ideologia romanelor clasice pe care trebuie să le parcurgă în mod obligatoriu pentru a primi calificative bune. Ca atare, tinerii nu sunt atrași de acest domeniu al lecturii atât de important pentru construcția personalității și a principiilor sănătoase. Din acest punct de vedere, Arihna Crăciun este de părere că ar fi constructiv ca lecturile obligatorii să cuprindă și cărți cu autori străini care să trateze și teme fantastice, sau cel puțin să existe o diversitate mai mare din care elevul să poată avea dreptul de a alege ceea ce vrea să citească. „Eu cred că lectura obligatorie ar fi foarte eficientă cât timp adolescentul ar putea să aibă o alegere. Noi citim aceste lecturi pentru bac, ca să luăm notă, nu o facem din plăcere. Majoritatea dintre noi nu înțelegem romanele pe care trebuie să le citim pentru că nu mai este ceva care este în prezent cu noi, este ceva ce a trecut. Nu avem experiența de viață de la țară”, a transmis Arihna Crăciun.

Să nu pierdem exercițiul cititului în favoarea tehnologiei

Lectura la vârsta adolescenței ar putea să vină cu o poftă nemărginită de a dizolva pagini în imaginație, dar nu pentru toată lumea cititul este un obicei atât de iubit. Foarte mulți dintre noi aleg să vizioneze seriale sau sunt prinși în mrejele jocurilor video, iar asta nu este un lucru negativ, însă cititul dezvoltă cel cel mai sănătos abilitățile de gândire critică, extinde nivelul de creativitate, perfecționează comunicarea și îmbogățește vocabularul, ajută la creșterea nivelului de concentrare și multe alte beneficii. Dar iarăși, în era în care timpul parcă se scurge printre degete o carte te va costa câteva ore bune pe care nu mulți sunt dornici să le ofere. Acest aspect este poate unul despre care s-ar putea discuta acasă, la școală, între prieteni. Cum să facem spațiu în timpul nostru pentru a citi o carte sau mai degrabă când? Odată cu revoluția tehnologică au venit și soluții pentru această problemă și foarte mulți autori au dezvoltat audiobook-uri care pot fi ascultate în drum spre serviciu, la sala de forță, la o plimbare sau în timp ce îți petreci timpul gătind pentru familie. Dar chiar și așa, exercițiul cititului se pierde încet și tare mă tem că va deveni o legendă odată cu ultradigitalizarea. 

Mario Vargas Llosa și revoluția tehnologică

Mario Vargas Llosa tratează acest subiect într-una din cărțile sale „Civilizația Spectacolului” unde analizează, printre altele, și această revoluție tehnologică, ce din multe puncte de vedere aduce dezavantaje în spectrul percepției și a forței de gândire. Despre revoluția tehnologică Llosa spune că ” nu e adevărat că Internetul ar fi doar o unealtă. E o ustensilă care devine o prelungire a corpului nostru, a creierului nostru, care se adaptează și el, discret și încetul cu încetul, noului sistem de informare și gândire, renunțând tot încetul cu încetul la activitățile pe care acest sistem le desfășoară în locul lui, de multe ori chiar mai bine decât el.” Curiozitatea, cantitatea efortului depus, capacitatea analitică, antrenarea memoriei și a atenției, cuantificarea timpului în momente de cugetare,  sunt înlocuite cu delirul datorat rapidității cu care se desfășoară toate lucrurile în jurul nostru. În afară de ușurința cu care putem accesa informația, acest fapt duce către lacunizarea unor capacități mentale, cognitive, emoționale, fizice. Relațiile interumane sunt atât de fragile încât devine aproape trist când realizezi că te aștepți ca ceva frumos să se termine repede, doar pentru că ”așa e în ziua de azi”.

Mălina MORARU