Home / Agricultura / APIA, garant al parteneriatului cu fermierii și în viitor

APIA, garant al parteneriatului cu fermierii și în viitor

Distribuie

Agricultura și susținerea ei prin pârghiile financiare pe care le are la dispoziție România în cadrul politicii agricole comune (PAC) a fost marcată și în anul 2021 de evoluția pandemică care s-a resimțit la nivel european și nu numai.

Ceea ce ar fi putut fi primul an al noii politici agricole comune la nivel european 2021-2027 a devenit, marcat de aceste evoluții obiective, un prim an de tranziție (care va fi urmat de anul 2022, de asemenea de tranziție) spre noua politică agricolă comună, cu aplicabilitate până la 31 decembrie 2027.

Astfel, făcând o retrospectivă a acestui an, chiar dacă el nu este încheiat, putem spune fără teama de a greși sau supraestima realizările, că multitudinea de ajutoare financiare, generic denumite subvenții, au contribuit la atenuarea efectelor defavorabile socio-economice, sanitare sau chiar meteorologice. Apartenența României la Uniunea Europeană a contribuit semnificativ la acestea, PAC fiind o pârghie esențială pentru atragerea de fonduri europene care să fie distribuite la nivelul unei mase largi și diverse de actori și parteneri sociali. Anul 2021 va fi, cu siguranță, chiar dacă încă nu avem datele finale, anul în care APIA va acorda sumele cele mai mari din PAC 2014-2020, atât în euro cât și în lei, chiar dacă cu privire la acestea o contribuție are și ușoara creștere a cursului valutar de referință.

În anul 2021 au fost acordate la timp și complet, desigur în condițiile verificărilor administrative și la fața locului care se impun, o sumedenie de subvenții, generic vorbind, fie că ne referim la uzualele plăți directe pe suprafață, cuplate sau decuplate de producție, la sprijinul cuplat, destul de consistent aș spune în sectorul zootehnic, la plățile complementare din PNDR. Trebuie amintite  intervențiile statului român în sprijinirea agricultorilor români – ajutoare de stat sau de minimis finanțate de bugetul național – țintite pentru contracararea efectelor pandemiei, în domeniul zootehnic, sectorul pentru creșterea bovinelor, cu un cuantum remarcabil/cap de bovină), ori pentru sporirea producției naționale de legume în spații protejate, sau pentru contracararea efectelor defavorabile hidrometeorologice din primăvară, cu aplecare asupra sectorului apicol. De altfel, România are, de exemplu, în sectorul apicol, din fondurile europene alocate acestui sector (la care se adaugă contribuția națională la paritatea de 50%) cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, ceea ce confrmă tradiția noastră în acest sector.

Anul 2021 a adus, a confirmat mai bine spus, o tendință  manifestă de câțiva ani încoace, și anume o creștere a suprafeței agricole totale eligibile la plata subvențiilor pe suprafață, o creștere a  numărului de fermieri mari, chiar o specializare a fermelor, cum ar fi, cel puțin la nivelul județului Mureș, cele care se orientează către o agricultură ecologică.

De asemenea, vedem, prin controalele pe care le-am efectuat la fața locului, un grad mai mare de conformare voluntară, de receptivitate la normele legale, mai ales la cele de ecocondiționalitate (GAEC, SMR)  care au rolul de a proteja resursele pedologice, de sol și apă contra poluării ori degradării, ori care contribuie la bunăstarea animalelor.

Desigur lucrurile sunt, ca întotdeauna, perfectibile. Aș îndruma fermierii ferm spre conformarea la normele de ecocondiționalitate, deoarece ar fi păcat să se ajungă la sancțiuni drastice, care pot afecta procentual 15%, 45% din cuantumul plăților directe ori chiar întregul cuantum al acestora.

Anul 2022, fiind un an (final) de tranziție, intuim, va fi unul asemănător cu anul 2021 – necunoscutele rămânând evoluțiile climatice sau pandemice, în funcție de care, suntem convinși, România va acționa coerent și prompt pentru a se adapta acestor încercări, dar dorim să anticipăm succint trecerea spre noua PAC.

Ce urmează?

În aceste zile autoritățile legislative ale Uniunii Europene au adoptat 3 Regulamente Europene, cu nr. 2115, 2116 și 2117 publicate în data de 6 decembrie și care vor deveni fundamentul legislativ al noii politici agricole comune, până la finalul anului 2027.

Precizez de la bun început că aceste acte normative premerg pachetului legislativ intern care va trebui adoptat, pentru ca toți fermierii, și nu numai, să fie familiarizați odată cu cererile de subvenție din anul 2023. Deși au intrat în vigoare prin publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, vor intra in aplicabilitate efectivă de la data de 1 ianuarie 2023. Până atunci, România, va trebui să își întocmească Planul Național Strategic PAC 2021-2027, în coerență și convergență cu aceste regulamente. Planul Național  Strategic – PNS este o noțiune cu care va trebui să ne familiarizăm – va fi supus în perioada imediat următoare analizei și aprobării Comisiei Europene. Desigur, vor fi ulterior adoptate și acte normative, la nivelul legislației interne cuprinzând condițiile de eligibilitate adresabile beneficiarilor subvențiilor, pentru ca România să absoarbă cu rezultate concrete în piața agricolă, respectiv agroalimentară, cu beneficii vizibile pentru condițiile sociale, respectiv cele de mediu și climă,  cât mai multe dintre fonduri puse la dispoziție de Uniunea Europeană.

România are disponibile, alocate, pentru acest ciclu multianual, fonduri de cca. 20,5 miliarde de euro. Din cele prevăzute în Regulamentele Europene se transpun câteva idei, care la acest moment, la ”cald”, par a fi adevărate linii directoare.

Un scop fundamental al PAC este, desigur, securitatea alimentară ”care ar trebui înţeleasă ca însemnând acces permanent la alimente suficiente, sigure şi hrănitoare. Pentru a progresa în această direcţie, este necesară promovarea de practici agricole durabile specifice, cum ar fi agricultura ecologică, gestionarea integrată a dăunătorilor, agroecologia, agrosilvicultura sau agricultura de precizie”.

Ceea ce transpare din conceptualizarea noii PAC, este faptul că apar nu neapărat mecanisme noi, cât noțiuni și concepte noi, un exemplu facil ar fi ceea ce este acum cunoscută ca fiind schema unică de plată pe suprafață – SAPS, decuplată de producție, va deveni sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii. În esență se va acorda în aceleași condiții, adică unitar în România (fiind stat unitar), uniform pentru fiecare hectar eligibil, decuplat de producție. Acestei scheme de plată directă, finanțată din FEGA îi vor putea fi atașate alte scheme de venit complementar, echivalente actualelor plăți redistributive, pentru tinerii fermieri, de asemenea decuplate de producție.

Totuși, evident și fermele mici și mai ales cele medii vor rămâne importante în acest context, deoarece, astfel cum se spune în expunerea de motive a Regulamentului UE 2115/2021, ele rămân să vitalizeze spațiul rural, care de obicei este lipsit de oportunități de angajare ori de investiție. Modelul propus de agricultură sigură, eficientă și durabilă nu intră pe de altă parte în contradicție cu sprijinul fermelor mai mici, deoarece Uniunea Europeană își propune ”să protejeze în acelaşi timp, modelul fermei de familie”.

Opinez că România, mai mult ca alte state membre, deoarece care are un profil natural extrem de echilibrat, dar mai ales divers, are o  oportunitate mare, și anume posibilitatea de accesare a unor scheme de plăți pentru practici prietenoase cu mediul și clima, ori pentru bunăstarea animalelor, denumite eco-scheme, pentru care se vor aloca cel puțin 25% din bugetul pe care îl are România disponibil pentru plățile directe (FEGA). Aceste scheme sunt obligatorii pentru fiecare stat membru, dar vor fi asumate voluntar de către fermieri, însă sumele nu sunt de neglijat, vorbind despre un sfert din cuantumul  plăților directe, iar plățile sunt anuale pentru toate hectarele eligibile care fac obiectul angajamentelor.

Se pot acorda în continuare plăți în cadrul schemelor de sprijin cuplat, atât în sectorul vegetal cât si în cel zootehnic, precum și intervenții pentru dezvoltare rurală, finanțate din Fondul European Agricol și pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Se întrevede posibilitatea ca statele membre să acorde în continuare avansuri, atât pentru plățile directe, cât și pentru măsurile finanțate din FEADR.

Se introduce un concept nou, de condiționalitate socială, care în esență va îndruma și condiționa, după anul 2025, ca beneficiarii subvențiilor să urmărească ca forța umană implicată să beneficieze de toate avantajele sociale, de stabilitate și securitate în muncă, pe care un stat membru le recunoaște lucrătorilor săi în toate domeniile.

Se pune un accent deosebit evident și pe temele devenite prioritare, și anume conservarea biodiversității. Mecanismul de ajutor va fi tot prin compensarea renunțării la activități agricole intensive, ori chiar la activități agricole în totalitate pe anumite areale special desemnate, de exemplu, sau prin compensarea pierderilor de venit prin aplicarea de practici agricole care exclud intervenția mecanizată.

După o primă citire și analiză a regulamentelor europene nu pot decât  să fiu optimist și să spun că în nici un caz nu se întrevede o slăbire a mecanismului de sprijin pentru România și pentru celelalte state, din contră, adică schemele de sprijin care au fost acordate în PAC 2014-2020, mai ales plățile directe și plățile compensatorii de dezvoltarea rurală vor fi, toate, acordate în continuare, și vor putea fi ”recunoscute” de fermieri chiar dacă vor purta alte denumiri tehnice.

Un material realizat de Ovidiu SĂVÂȘCĂ, director executiv APIA Mureș, și echipa sa


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

VIDEO. Pui drăgălaș de pavian cu mantie, noua vedetă la la Grădina Zoo

Distribuie Un pui drăgălaș de pavian cu mantie este noua vedetă a Grădinii Zoologice din …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.